Portul popular în Neamț: traista, opinca și catrința

0

TRAISTA

Traista, deși este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este socotită totuși piesă de port, întrebuințată zilnic, atât de femei cât și de bărbați. Folosită la transportul diferitelor produse, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, ea are forma unui sac de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agățat. Traista se face dintr-o țesătură de lână, specială, care se îndoaie la mijloc și se coase pe laturi. Ca și la celelalte piese de port , se disting traistele pentru cărat, mai mari, țesute în patru ițe și date la piuă, cu vrâste colorate sau pătrățele (,,candrel” în Târpești) și traistele de șold, mai mici, lucrate cu multă atenție, prezentând caracteristici decorative locale.

Țăranii din Piatra Șoimului sunt recunoscuți după traistele lor cu vrâste verticale – roșii, verzi, negre, albastre sau galbene, într-o dispunere foarte strictă și cu baieră din lână împletită în aceleași culori; cei din Mărgineni poartă traiste negre cu ,,genuțe” colorate, orizontale…Dar cele mai realizate din punct de vedere artistic sunt traistele din Ghindăoani, țesute în tehnica covoarelor, în două ițe, pe fond negru, cu alesături geometrice sau florale, într-o policromie armonioasă.

Sursa: selecții din lucrarea „Portul popular din zona Neamț”, Elena Florescu

OPINCA

Încălțămintea femeilor din zona Neamț înregistrează schimbări profunde. Opinca tradițională și specifică portului popular este înlocuită cu încălțămintea de proveniență orășenească, încă din secolul trecut.

Prin simplitatea lor, opincile reprezintă cele mai arhaice forme de încălțăminte ajunse la noi prin puterea tradiției. În zona Neamț, s-a purtat opinca din piele de vită sau de porc, îngurzită peste muchie și prinsă de picior cu nojițe din păr de oaie, răsucit cu ,,buzduganul” sau din fâșii din piele. Femeile purtau iarna în picioare câlțuni albi, împletiți din lână, ,,cioareci” sau ,,ițăruși” până la genunchi, obiele albe din suman , peste care încălțau opincile. Acest tip de încălțăminte, foarte ușor și foarte practic, s-a păstrat până nu de mult la costumul de lucru, fiind înlocuit la costumul de sărbătoare cu încălțămintea de tip orășenesc, comandate la atelierele de cizmărie din Târgu Neamț și Piatra Neamț, reprezentată prin ciuboțele lungi din piele neagră, roșie sau galbenă, cu bunghi, dar și ghete, pantofi.

Dar încălțămintea caracteristică pentru costumul popular tradițional, rămâne opinca.

Sursa: selecții din lucrarea „Arhitectura populară din zona Neamț”, Elena Florescu

CATRINȚA

Catrința este una dintre cele mai simple piese de port , formată dintr-o țesătură dreaptă, dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia își înfășura trupul de brâu în jos, suprapunând capetele în față.
În zona Neamț ca și în alte zone moldovenești putem urmări evoluția catrinței. Cea mai veche catrință întâlnită de noi în satele Cândești și Zănești, este catrința neagră, țesută din păr de oaie, în patru ițe, purtată la lucru până în zilele noastre. O formă mai evoluată este catrința ,,pestriță” din comunele Borlești și Piatra Șoimului, lucrată cu urzeală din păr negru de oaie și băteală din lână în două culori: mijlocul cu negru, și capetele cu roșu și negru.
Catrința neagră și catrința ,,pestriță” reprezintă variante locale. Cea mai răspândită este catrința cu vrîste ce are următoarele elemente definitorii: la mijloc dosul negru, la capete vrîste și pe margine bată roșie.
Interesant este rolul catrinței în cromatica costumului femeiesc de sărbătoare din zona Neamț, acela de a înviora și compensa sobrietatea cămășilor.


Și în cadrul catrințelor de sărbătoare putem distinge unele particularități microzonale. În satele din sudul orașului Piatra-Neamț la sărbători, se purtau catrințele din strămătură cu capetele roșii, străbătute de vrîste foarte înguste, numite ,,brăduți”, realizate din fire răsucite de lână verde, galbenă și albastră.
În comuna Gîrcina, femeile se îmbrăcau la sărbătoare cu catrința din strămătură, cu vrîste roz și fluturi. După primul război mondial a apărut în satul Cuejdiu, catrința cu flori pe vrîste, o creație deosebită locală, păstrată până azi ca element distinctiv în portul femeiesc din acest sat. În Bodești, comună recunoscută pentru frumusețea țesăturilor și cusăturilor, catrințele de sărbătoare, țesute din canva în două ițe, au vrîste și alesături geometrice din mătase policromă, iar bata roșie este prezentă numai pe dosul negru.
Între cele două războaie mondiale, s-a purtat și în zona Neamț zavelca, în formă de catrință, țesută în două ițe, din bumbac negru , cu alesături florale din mătase. Ea a reprezentat o modă temporară, mai puțin reușită, care a fost repede exclusă din portul femeiesc. O altă variantă fără efect a fost fota din catifea, cusută cu paiete.

Sursa: selecții din lucrarea ,,Portul popular din zona Neamț” de Elena Florescu

Articole postate în Credințe și tradiții populare, (culturaneamt.ro)

sursa foto: culturaneamt.ro

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate