Piatra Șoimului, bugetul unei comune dependente de transferuri: aproape 80% din venituri vin din TVA și impozitul pe venit

Comuna Piatra Șoimului a încheiat anul 2025 cu venituri de 14,64 milioane de lei și cheltuieli de 13,85 milioane de lei. La prima vedere, execuția este echilibrată: administrația locală a rămas cu un excedent de aproximativ 786.000 de lei. În spatele acestui rezultat se află însă un buget puternic dependent de redistribuirea fiscală, în care aproape jumătate din bani sunt absorbiți de asistența socială și funcționarea administrației.

Cifrele arată o comună care nu cheltuiește peste ceea ce încasează, dar care dispune de puține venituri generate direct la nivel local. În paralel, achizițiile recente indică o orientare vizibilă spre parcări, drumuri, cadastru, proiectare și serviciile auxiliare investițiilor.

Bugetul din 2025: excedent, dar venituri în scădere

Veniturile comunei Piatra Șoimului au fost, în 2025, de 14.637.218 lei, în scădere cu 9,06% față de anul anterior.

Cheltuielile au ajuns la 13.850.950,48 lei, cu 1,92% sub nivelul din 2024.

Diferența pozitivă dintre venituri și cheltuieli a fost de aproximativ 786.267 lei. Excedentul s-a redus însă cu peste 60% față de anul precedent, ceea ce arată că marja de siguranță a bugetului s-a îngustat.

Rezultatul este contabil favorabil: comuna a cheltuit mai puțin decât a încasat. Totuși, un excedent nu spune singur cât de sănătos este bugetul. Contează în egală măsură de unde vin banii și cât din cheltuieli poate fi controlat de administrația locală.

Aproape opt lei din zece provin din redistribuirea fiscală

Cea mai mare sursă de venit o reprezintă sumele defalcate din TVA, în valoare de 6,56 milioane de lei, adică 44,81% din total.

Alte 5,03 milioane de lei, reprezentând 34,39%, provin din cote și sume defalcate din impozitul pe venit.

Împreună, cele două categorii asigură aproximativ 11,59 milioane de lei, respectiv 79,2% din veniturile comunei.

Această structură arată o autonomie financiară locală redusă. Bugetul nu se bazează în principal pe impozite locale, valorificarea patrimoniului sau servicii proprii, ci pe banii redistribuiți prin sistemul fiscal național.

Impozitele și taxele pe proprietate aduc doar 545.834 de lei, echivalentul a 3,73% din venituri. Taxele pentru utilizarea bunurilor și autorizarea unor activități generează 698.754 de lei, iar veniturile din proprietate sunt de numai 74.711 lei.

În schimb, amenzile, penalitățile și confiscările aduc 339.311 lei, de peste patru ori mai mult decât veniturile din proprietate.

Această diferență este relevantă: administrația încasează semnificativ mai mult din sancțiuni decât din exploatarea economică a patrimoniului local.

Asistența socială consumă aproape o treime din buget

Cea mai mare categorie de cheltuieli este cea pentru asigurări și asistență socială, cu 4.459.652 lei, reprezentând 32,2% din total.

Practic, aproape un leu din trei cheltuiți în 2025 a fost orientat spre această funcție.

Pe locul al doilea se află autoritățile publice și acțiunile externe, cu 2.365.838 lei, adică 17,08% din buget.

Transporturile au primit 2.344.132 lei, învățământul 1.798.684 lei, iar protecția mediului 1.441.673 lei.

Asistența socială și administrația publică însumează aproximativ 6,83 milioane de lei.

Asta înseamnă că aproape jumătate din toate cheltuielile comunei sunt absorbite de cele două funcții înainte de a discuta despre drumuri, infrastructură, educație sau dezvoltare economică.

Nu rezultă automat că aceste cheltuieli sunt inutile. Ele pot reflecta nevoi sociale reale și obligații legale ale administrației. Economic însă, sunt cheltuieli în mare măsură rigide, care reduc flexibilitatea bugetului.

Transporturile: o funcție dependentă de proiecte punctuale

Transporturile reprezintă 16,92% din cheltuielile anului 2025, cu o alocare de aproximativ 2,34 milioane de lei.

Graficul evoluției furnizat pentru perioada 2016–2026 arată oscilații foarte puternice. Cheltuielile pentru transporturi au crescut abrupt în anumite perioade, au atins un maxim în 2023 și au coborât ulterior.

Această evoluție sugerează că domeniul este influențat de lucrări și proiecte punctuale, nu de o creștere constantă a cheltuielilor curente.

În lista achizițiilor apar, între altele:

• lucrări de construcții de drumuri de 164.013 lei, în octombrie 2025;
• lucrări de drumuri de 109.687 lei, în iunie 2026;
• mai multe lucrări de construcție a parcărilor;
• servicii de cadastru, proiectare și supraveghere legate de investiții.

Învățământul primește 13% din buget

Pentru învățământ au fost cheltuiți 1.798.684 lei, adică 12,99% din buget.

Instituția subordonată indicată în date este Școala Gimnazială Piatra Șoimului, cu cheltuieli raportate de aproximativ 938.810 lei.

Comparația cu asistența socială este relevantă: cheltuielile sociale sunt de aproape două ori și jumătate mai mari decât cele pentru educație.

Acest raport nu indică obligatoriu o alegere discreționară a administrației — o parte a cheltuielilor poate fi determinată de obligații legale și de numărul beneficiarilor — dar arată foarte clar cum este ocupat spațiul bugetar.

Protecția mediului: peste 1,44 milioane de lei

Protecția mediului a absorbit 1.441.673 lei, respectiv 10,41% din totalul cheltuielilor.

La distanță se află:

• locuințe, servicii și dezvoltare publică — 534.981 lei;
• cultură, recreere și religie — 532.176 lei;
• ordine publică și siguranță națională — 373.815 lei.

Primele cinci funcții bugetare concentrează peste 89% din totalul cheltuielilor. Celelalte domenii împart mai puțin de 11% din buget.

Achizițiile publice: topul furnizorilor din ultimele 12 luni

Platforma de achiziții indică, pentru intervalul disponibil, 611 achiziții atribuite, în valoare cumulată de aproximativ 30,21 milioane de lei, și 40 de achiziții neatribuite, în valoare de aproximativ 757.000 de lei.

Aceste valori sunt cumulative pentru intervalul analizat de platformă și nu trebuie confundate cu cheltuielile efectuate exclusiv în anul 2025.

În clasamentul ultimelor 12 luni, primele poziții sunt ocupate de firme implicate în lucrări de construcții, parcări, drumuri, cadastru și proiectare.

Kingman Construct apare cu 607.006 lei, proveniți din trei contracte de lucrări.

Atlas Pro Construct figurează cu un contract de 506.647,56 lei, iar Transfor You cumulează 486.550 lei din 11 contracte, dintre care opt pentru servicii și trei pentru lucrări.

Topoprest are două contracte în valoare totală de 264.444 lei, iar SC Proiect Group apare cu 260.000 lei.

Patru contracte de parcări: peste 1,11 milioane de lei

Una dintre cele mai clare direcții de investiții din lista recentă este amenajarea parcărilor.

În data de 4 noiembrie 2025, comuna a atribuit direct, către același executant, trei lucrări de construcții de parcări:

• 157.916 lei;
• 269.117 lei;
• 179.973 lei.

Valoarea lor cumulată este de 607.006 lei.

În iulie 2026 apare o nouă lucrare — amenajarea parcării P3 de pe strada Șoimului — în valoare de 506.647,56 lei.

Cele patru contracte însumează 1.113.653,56 lei.

Faptul că trei dintre ele au fost încheiate în aceeași zi și au același obiect general nu demonstrează, prin el însuși, existența unei nereguli. Datele arată însă că parcările au devenit o categorie vizibilă în programul recent de lucrări al comunei, iar valoarea cumulată justifică o analiză publică asupra amplasamentelor, necesității, surselor de finanțare și rezultatelor concrete.

Cadastru, proiectare și consultanță

Tot în lista achizițiilor apar două servicii de cadastru contractate în aceeași zi de la Topoprest:

• 131.214 lei;
• 133.230 lei.

Totalul este de 264.444 lei.

În 2026 apar și servicii de proiectare tehnică în valoare de 175.000 lei către TDI Proiect Construct și 100.800 lei către MBR Studio Plan. Topul furnizorilor mai indică un contract de 260.000 lei pentru SC Proiect Group.

La finalul lui 2025 și începutul lui 2026 apar, separat, servicii de consultanță în achiziții, management și gestionarea proiectelor.

Trei servicii distincte, fiecare în valoare de 10.000 de lei, au fost achiziționate în 23 decembrie 2025, iar în februarie 2026 apare o nouă consultanță în achiziții, de 15.000 de lei.

Individual, aceste sume sunt mici în raport cu bugetul total. Împreună însă, ele arată că investițiile nu înseamnă doar valoarea efectivă a lucrării, ci și un strat de costuri conexe: cadastru, proiectare, consultanță și supraveghere.

Ce observăm?

Piatra Șoimului a încheiat 2025 cu un buget pe plus, însă excedentul este mai redus decât în anul precedent.

Aproape 80% din venituri provin din două mecanisme de redistribuire fiscală, ceea ce limitează autonomia financiară reală a comunei.

În același timp, asistența socială și funcționarea administrației absorb împreună aproximativ 49,3% din toate cheltuielile.

Transporturile, învățământul și protecția mediului primesc sume importante, dar primele cinci funcții bugetare concentrează aproape întregul buget.

În zona achizițiilor, prioritățile recente sunt vizibile:

• parcări și drumuri;
• cadastru;
• proiectare tehnică;
• consultanță și supraveghere;
• întreținerea repetată a vehiculelor și utilajelor.

Verdict economic

Piatra Șoimului nu apare, în execuția din 2025, ca o comună care cheltuiește peste posibilități. Veniturile au acoperit cheltuielile, iar anul s-a încheiat cu excedent.

Fragilitatea se află însă în structura bugetului.

Comuna depinde masiv de sumele redistribuite din TVA și impozitul pe venit, în timp ce veniturile proprii au o greutate redusă. Aproape jumătate din buget este deja absorbită de funcțiile sociale și administrative, ceea ce lasă un spațiu restrâns pentru dezvoltare finanțată din resurse locale.

Investițiile există și sunt vizibile în achizițiile pentru drumuri, parcări, cadastru și proiectare. Întrebarea esențială este dacă aceste lucrări produc, în timp, mai mult decât infrastructură punctuală: reduc costurile comunei, atrag activitate economică, îmbunătățesc serviciile publice și contribuie la creșterea veniturilor proprii?

Un buget echilibrat este un început bun.

Dar adevărata sănătate financiară a unei comune se măsoară prin capacitatea ei de a transforma investițiile publice în autonomie economică, nu doar prin faptul că veniturile și cheltuielile se închid anual pe plus.