Operațiunea de salvare din noaptea dinspre 2 spre 3 septembrie a intrat în istoria Salvamont Neamț
Salvarea din peretele Jgheabului cu Cascade: operatiune de mare risc, care a durat opt ore.
In seara zilei de 2 septembrie, in jurul orei 20:00 echipa de interventie a Bazei Durau tocmai terminase o operatiune de rutina constand in acordarea primului ajutor, imobilizarea si transportul unui barbat de 50 de ani din Botosani care suferise un traumatism de membru inferior in Seaua „La Morminte ” -1480 m, situata undeva la jumatatea distantei dintre Statiunea Durau si Varful Toaca.
Salvatorii erau oarecum bucurosi ca operatiunea se terminasa relativ repede -2 ore gratie faptului ca un sfert din drum, fiind foarte uscat, s-au catarat cu o autospeciala 4×4 pana pe la 1100m sub cabana Fantanele si cei care au domiciliul in apropiere mai puteau petrece cateva momente cu familiile lor. Ceilalti…. cu eterne familii SALVAMONT din Bazele de operatiuni Durau si Dochia.
Cu putin timp inainte ca telefonul de alertare prin 112 sa sune, dispecerul chiar facea eterna gluma proasta de sambata seara a dispecerilor „Mai stati putin ca oricum plecati iar in interventie”.
Apelul initial nu era cine stie ce, date, localizari, doi rataciti in zona de est, fara probleme medicale.
Trei salvatori si cainele de cautare au plecat cu autospeciala in 20 de minute de la alarmare.
Au cautat minutios in zona Paraul Maicilot -Poiana Maicilor-Jheabul cu Paltini, apoi cautarea s-a extins in toata zona cuprinsa intre Paraul Maicilor si Lutul Rosu si nici un indiciu nu arata ca acolo ar fi cineva ratacit. Mai mult de atat dispeceratul care tinea legatura cu persoanele comunica ca acestia nu vad nici proiectoarele de cautare care bateau pana in primii pereti și nu aud strigatele salvatorilor.
Dupa mai bine de o ora si jumatate de cautari o informatie precum ca cei doi folosisera echipament de alpinism si se catarasera inainte de a se rataci avea sa transforme o operatiune relativ simpla de cautare si salvare in una din cele mai riscante operatiuni derulate in ultimii ani.
Imediat a fost trimisa si echipa din Baza de Interventie Dochia care avea sarcina sa verifica daca nu cumva cei doi urcasera pe unul din Jgheaburile care de termina in peretele Ocolasului Mare.
La scurt timp echipa aveu sa comunice ca au localizat victimele in treimea superioara a peretelui din stanga Jgheabului cu Cascade, un valcel cu pereti in trepte pe care se prelinge apa si unde de-a lungul timpului unii cei care s-au aventurat au sfarsit tragic.
Au urmat rapeluri peste pereti de zeci de metri si aproape de crucea noptii ,echipa de interventie a reusit sa ajunga langa cei doi pseudoalpinisti, care desi echipati corespunzator si cu ceva materiale tehnice la ei, nu aveau sau nu le functionau lanternele. Mai mult de atat intrebati cum au ajuns in aceasta situatie imposibila au afirmat ca au urmat indicatiile GPS-ului cu platforma Google -Maps cara indica ca pe acolo este un traseu turistic!!!!
Scoaterea din perete a insemnat numeroase lansari peste pragurile de stanca, intr-o bezna totala, strapunsa numai de frontalele salvatorilor fara sprijinul echipei de baza care nu putea intra in canion existand riscul caderilor de pietre si trebuind sa catere noaptea pereti alunecosi pe care se prelinge apa.
Undeva in jurul orei 2:00 dupa cobararea ultimului prag echipele au facut jonctiunea in zona unde este amplasata crucea lui Paul – ( salvator montan, membru al SALVAMONT NEAMT decedat intr-un tragic accident in 1992).
La ora 3:00 cele doua persoane din Bacau au fost lasate in siguranta in Izvorul Muntelui .
Se iveau zorile pe Ceahlau cand salvatorii ajungeau inapoi in Bazele de Interventie dupa o noapte care va intra in istoria SALVAMONT NEAMT .
Sursa: Salvamont Neamt
Doi oameni fara nici-un pic de cunostinte despre munte care si-au cumparat materiale pentru alpinism si cred se ca pot catara pe oriunde dar au uitat de o frontala care NU trbuie sa lipseasca din RUCSAC .
FELICITARI si RESPECT Salvatorilor .
Felicitari salvamontisti cu meserie aproape de inima. Tocmai spuneam ca Ceahlaul e atat de usor si frumis de urcat pe traseele marcate. Marcajul face diferenta intre viata si pericol de moarte.
Felicitari celor de la Salvamont Neamt ! O actiune de acest gen, mai ales pe timp de noapte, poate pune in pericol chiar vietile salvatorilor. Cunosc cum este ,in urma cu multi ani fiind si eu membru al Salvamont Hunedoara, in echipa lui Pif. Cat despre cei salvati, uneori uita sa spuna si un simplu multumesc.
Din lipsa de ocupație si de altceva acesti tembeli asa zisi iubitori de natura se aventurează in munți pe trasee periculoase dupa care asteapta ca membrii echipelor de interventie sa-si riste viata pentru niste creiere mici.Stați acasa fratilor daca habar nu aveti de munte,sunt parcuri in oras.
Nu te cert, nu te supara, te rog, sa nu fuga o discutie normala in tampenii 🙂
N-ai de unde sti cat de pregatiti erau cei rataciti, iar Salvamont exista pentru a interveni in situatiile de genul acesta. Da, iubitorii de natura nu sunt neaparat si instruiti/echipati sa faca fata la orice si adesea se aventureaza peste limita posibilitatilor, insa asta nu neaparat ii face vinovati de neplacerea intalnita. Oamenii sunt fiinte curioase si cateodata se simt curajosi peste masura, dar hai sa fim cinstiti – n-au comis o crima, iar echipele de salvare sunt acolo pentru a salva pe oricine in caz de nevoie.
Ratacitii astia sper ca au invatat ceva important din experienta. Salvamont… bravo! Restul lumii, fiti constienti, constiinciosi si atenti in natura, oricat de pregatiti va credeti, sau chiar sunteti. Natura nu „poate fi” ci este imprevizibila, si asa suntem si noi oamenii, ceea ce este mereu o combinatie primejdioasa.
Noi cei care stam pe margine nu avem de ce sa ne suparam, ideea este ca vor fi tot timpul actiuni de salvare, pentru asta s-a infiintat serviciul de salvamont. Eu sunt binecuvantata ca in fiecare dimineata pot sa salut crestele Bucegilor, sunt atat de ademenitori….. pe toti ne imbie sa ii vizitam, dar sa nu uitam ca sunt munti, natura pura, dura, salbatica, ei sunt „cei dotati”, in avantaj, noi doar incercam sa ne pregatim cat putem de bine sau cum consideram ca este mai bine pt noi sa ii strabatem.
Dar tot din experienta spun ca este atat de simplu sa te informezi, sa ai bagajul cat mai bine pus la punct, din care sa nu lipseasca lucrurile esentiale si mai ales sa anunti ce traseu urmeaza sa faci (nu detaliez mai mult). Ideea este ca toti ne bucuram cand totul se termina cu bine pentru ambele tabere.
Felicitari oameni dragi! Recent am citit un reportaj legat de echipele noastre de salvamont din tara, sunt printre cele mai bune si bine pregatite din Europa, chiar foarte bine pregatite. Dar actiunile vor deveni din ce in ce mai periculoase din cauza asa zisilor muntomani care poate au suficienti bani sa isi permita un echipament + materiale de escalada, dar fara suficienta experienta ……. si uite unde se ajunge…. felicitari si muuulta rabdare, actiunile viitoare vor fi din ce in ce mai provocatoare. Una din multele problemele care stau la baza acestor actiuni este faptul ca acesti aventurosi nu se documenteaza in prealabil legat de traseu, oricare ar fi el si se pomenesc in traseu ca sunt depasiti fizic, mental si echipament (nu mai zic de apa) si sunt alertate echipele de salvare pentru situatii din cele mai penibile de multe ori. Dureros ca si cei care salveaza vieti sunt tot oameni si uneori mai sunt luati in ras.
Profesionalismul si inalta competenta a membrilor Salvamont nu este o surpriza pentru iubitorii muntilor, ai naturii ! Si totusi, respect si toata admiratia intregii echipe Salvamont !
Aplauze la scena deschisa !!!