Noi date despre fabrica de hârtie a lui Asachi de la Piatra-Neamț (I)

2

Un pertinent articol referitor la istoricul primei fabrici de hârtie din Moldova este acela semnat de arhivistul și directorul Arhivelor Naționale din Iași, Gheorghe Ungureanu „doctorand în drept”, publicat în Anuarul Liceului „Petru Rareș” Piatra-Neamț, anul 1933-1934, intitulat „Fabrica de Hârtie a lui Gheorghe Asachi, de la Petrodava”, în baza unor documente de arhivă ieșene scrise în chirilică.

Cel născut la poale de Ceahlău, (satul Schit, n.8 martie 1907-d.29 dec.1975) în comuna cu Ceahlău, județul Neamț, ne informează că „până la fabrica de hârtie a lui Asachi, Moldova n-a cunoscut asemenea industrie”. Începând cu anul 1841, din 8 noiembrie a anului amintit, autoritățile administrative și judecătorești din această provincie românească au fost „alimentate cu hârtie numai din fabrica lui Asachi-înființată pe moșia sa, Petrodava sau Cetățuia, lângă orașul Piatra din județul Neamț”.

De fapt, cu mult înainte de 1840, bine cunoscutul cercetător al arhivelor galițiene referitoare la istoria României (născut în târgul Herța din Galiția-poarta de nord a Bucovinei aflată pe teritoriul Ucrainei n.n) se gândise la o asemenea fabrică. Doveditor în sensul celor arătate este ampla corespondență cu străinătatea (Austria, Germania etc.) de unde urma să-și procure mașini, dorind în primul rând să știe prețul acestora și pe ce specialiști se poate baza în acest demers industrial.

Înarmat cu informațiile și pregătirile definitivate, Asachi cere la 10 ianuarie 1840 „un privilegiu Domnului (Mihail Sturdza) de 7 ani în care timp să nu se mai exporteze potecile, urmând a fi achiziționate exclusiv de fabrica lui”, arătându-se în cererea și importanța unei asemenea industrii naționale”. Va obține aprobarea pe 23 ianuarie, concomitent cu aducerea mașinilor din străinătate și începerea construcției fabricii de la Petrodava”.

La 1 mai 1841, fostul inginer hotarnic, pentru a se asigura împotriva unei eventuale concurențe a fabricilor străine, cere aceluiași domnitor moldovean ca printr-un hrisov domnesc toate industriile administrative și judecătorești a statului românesc de la est de Carpați, sa fie obligate a întrebuința numai „hârtie moldovenească”.

I se aprobă și această doleanță, cu obligația „ca nici prețul să fie mai presus decât cel cu care se cumpăra hârtia adusă de peste hotar, nici calitatea mai jos decât aceia”. Pentru control, hârtia fabricii „primului arheolog al Neamțului”, urma să aibă în filigramă anul fabricației și marca țării”, înțelegere respectată de întemeietorul presei din Moldova” (Albina Românească), Iași, 1829.

De ziua Sfinților Mihail și Gavril, acum 115 ani, la 8 noiembrie 1841 „fabrica porni și la acea dată fu fabricată prima coală de hârtie moldovenească”. Deschiderea activității s-a făcut cu o deosebită solemnitate consemnată într-un amplu proces-verbal de către Isprăvnicia Ținutului Neamț și trimisă „Ocârmuirii de la Iași”.

Arhivele ieșene păstrează un dosar cu privire la demersurile, înființarea, activitatea și falimentul acestei fabrici, inclusiv procesul verbal amintit, pe care îl vom reda, la sfârșitul pledoariei noastre în scurtul periplului istoric despre „începuturile fabricării hârtiei în Moldova”.

Urmează alte intervenții la autoritățile vremii a scriitorului și profesorului de matematică pentru noi privilegii și protecție a întreprinderii sale. Astfel, „la 15 noiembrie 1841 Asachi cere prelungirea tuturor acestei fabrici pe timp de 15 ani”, a cărei aprobare se capătă abia în 7 martie 1842.

Din „spicuirea” voluminosului dosar, autorul articolului constată că această fabrică nu a ajuns la rezultatele așteptate de către întreprinzătorul nostru, întrucât „firele concurenței (de care i-a fost frică și nu a scăpat) țesute abil, încurcau bunul mers al acestei industrii naționale”. Documentele de arhivă confirmă că șefii instituțiilor care erau obligate să se aprovizioneze cu hârtie numai de la această fabrică, îi făceau uneori șicane, motivând „când proasta calitate (era adevărat în comparație cu cea străină), când lipsa hârtiei pe la autorități”. Parcă pentru a i se pune cât mai multe piedici nici visteria nu-i achita suma datorată pentru hârtia livrată autorităților”. Ca să fie „tacâmul” complet, unii conducători ai instituțiilor treceau peste privilegiul dat acestei fabrici, cumpărând hârtie străină. Nici urmă de protecționism din partea diriguitorilor statului moldovean de la aproximativ jumătatea veacului XIX.

Prof. Gheorghe Radu

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
2 Comentarii
  1. pop spune

    Stimaţii Concetăţeni am muncit câţiva ani in această minunată Făbricuţă care a fost până’n 1989 fără CORUBŢIUNE cu un fost Director cu peste 50 de ani de activitate ce mai înainte de Director era OM aşa că putem spune şi nu cu aşa zisa NOSTALGIE inventată de Mass Media condusă de Străini mânciar câini că după 1989 au apărut:Corupţiunea-Trădare-Căpătuiala-Vânzătorii de Ţara………….

  2. Gorea Iulian spune

    Cu alte cuvinte „Coruptiunea ; are adanci radacini. Multumim domnule profesor …Sau articolul este extras din gluma aceea cu camera ascunsa din care reese ca cine nu-si cunoaste istoria risca sa o repete ??

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate