Monumentele istorice din comuna Bodești: Frumușica, bisericile din Bodeștii de Jos și Corni
Cetățuia Frumușica, așezarea medievală de la Strâmbi și două biserici vechi din Bodeștii de Jos și Corni sunt monumentele istorice clasate ale comunei Bodești. Împreună, ele reunesc urmele comunităților cucuteniene, vestigiile unei locuiri medievale și clădiri de cult păstrate în satele comunei.
În Lista monumentelor istorice din 2015 apar patru poziții pentru comuna Bodești: două obiective arheologice și două monumente de arhitectură. Fotografiile disponibile în catalogul monumenteneamt.ro pentru acest articol privesc siturile arheologice și reprezintă imagini de arhivă, realizate la momentul documentării lor.
Așezarea de la „Cetățuia Frumușica”, din Bodeștii de Jos, păstrează urme ale culturii Cucuteni, fazele A, A–B și B. În inventar are codul NT-I-s-B-10485. Situl se află pe o înălțime desprinsă din terasa Cracăului, delimitată de ravene, iar suprafața sa depășește 4.500 de metri pătrați, potrivit descrierii din catalog.
Constantin Matasă a cercetat Frumușica prin sondaje în 1928 și 1930 și prin săpături mai ample în 1939–1940. Materialele descoperite au contribuit la formarea colecțiilor muzeului de arheologie din Piatra-Neamț. Fișa monumenteneamt.ro amintește și cercetările ulterioare necesare pentru înțelegerea etapelor de locuire și a organizării așezării.
În satul Corni, punctul „Strâmbi” este înscris cu codul NT-I-s-B-10493 și este datat în lista oficială în secolele XV–XVII. Catalogul descrie fundațiile unor construcții civile atribuite unei curți boierești și le încadrează mai larg, în secolele XVI–XVIII. Cele două surse oferă, astfel, repere cronologice diferite, care trebuie păstrate distinct.
Biserica „Sf. Voievozi” din Bodeștii de Jos este datată în inventar în secolul al XVII-lea, cu codul NT-II-m-B-10594. Fișa catalogului leagă ctitoria de Petru Racoviță și de soția sa, Ileana, ale căror morminte sunt amintite în pronaos. Construcția are ziduri groase de piatră. În istoricul lăcașului sunt consemnate adăugarea pridvorului în 1795, refacerea acoperișului în 1867 și mai multe etape de reparații.
La Corni se păstrează biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov”, datată în lista oficială în anii 1730–1734, cu codul NT-II-m-B-10610. Istoricul publicat pe monumenteneamt.ro îi plasează originile într-o etapă mai veche și arată că lăcașul a fost adus din satul Muncel în 1854–1855, la inițiativa Smarandei și Frusinei, fiicele serdarului Gheorghe Kălinău.
Grinzile de stejar, îmbinările „în coadă de rândunică” și consolele sculptate „în cap de cal” sunt elemente descrise în fișa bisericii de la Corni. Lăcașul este așezat pe temelie de piatră de râu și acoperit cu draniță, iar clopotnița se ridică deasupra pridvorului. Aceste detalii păstrează tehnicile de lucru ale constructorilor de biserici din lemn.
