„Mini-Apaserv” pe Valea Bistriței: soluția propusă de primarii din zonă pentru a evita scumpirea masivă a apei și canalizării

Aducem în prim-plan una dintre temele care provoacă deja îngrijorare în multe comunități rurale: costul serviciilor de apă și canalizare și impactul pe care îl poate avea asupra populației delegarea către operatori mari. Dumitru–Bogdan Țifui, primarul comunei Farcașa, explică ce soluție au pregătit mai multe comune de pe Valea Bistriței pentru a evita o creștere puternică a tarifelor și pentru a păstra un control local asupra serviciului.

Discuția pornește de la întrebarea legată de reacția oamenilor și de temerile privind costurile viitoare. Primarul spune că, în prezent, tariful este redus, chiar dacă și acesta este perceput de unii locuitori ca fiind ridicat. „Deci costurile sunt mici în momentul de față. Avem un preț de 1,70 lei pe apă și canal. Oamenii spun că este scump.” Tocmai de aici apare și miza deciziei administrative pe care o descrie în continuare.

ADI Valea Bistriței, o asociere între comune pentru apă și canal

Primarul Farcașei anunță că mai multe comune din zonă – Farcașa, Borca, Poiana Teiului, Ceahlău, Hangu și Grințieș – au constituit un ADI pentru serviciile de apă și canalizare, cu scopul de a găsi o variantă de administrare mai avantajoasă pentru locuitori. „Noi, comuna Farcașa, Borca, Poiana Teiului, Ceahlău, Hangu și Grințieș am făcut un ADI. Valea Bistriței se cheamă, apă și canal. Chiar eu sunt președinte la ADI-ul respectiv.”

Potrivit acestuia, decizia de principiu a fost deja luată la nivelul primăriilor membre la finalul anului trecut și începutul acestui an, iar intenția este clară: gestionarea locală a serviciului, printr-o structură proprie, astfel încât tarifele să nu explodeze. „În luna decembrie anul trecut și luna ianuarie anul acesta toate primăriile au luat decizia să delegăm acest serviciu. Sperăm să reușim să ne autogospodărim. Printr-o firmă, să nu avem costurile astea care sunt foarte mari, să fim nevoiți să dăm la Apaserv.”

De la 1,70 lei la peste 20 lei? Primarul vorbește despre o diferență „foarte mare”

Punctul central al intervenției este diferența de tarif pe care o invocă primarul între situația actuală și scenariul în care serviciul ar fi preluat de compania județeană. „De la 1,70 lei cât plătește acum omul până la 20 și ceva de lei este foarte mare diferență.” În acest context, primarul spune că, pe baza calculelor făcute și a discuțiilor privind fundamentarea costurilor, ținta lor ar fi un tarif intermediar, mult sub nivelul despre care se teme că ar putea apărea în cazul delegării către operatorul județean.

„Din calculele pe care le-am făcut și împreună cu ANRSC, o să ne iasă undeva un cost de 11-12 lei pe m3. Adică la jumătate din ce ar fi dacă delegăm la compania județeană.” Mesajul este unul pragmatic: tariful nu ar rămâne la nivelul actual, dar ar putea fi menținut într-o zonă suportabilă, dacă serviciul este organizat eficient, local și în condițiile cerute de autorități.

Urmează concurs pentru management și organizarea efectivă a serviciului

Primarul explică și pașii administrativi următori. În perioada imediat următoare, ADI-ul ar urma să scoată la concurs postul de manager/director executiv care să coordoneze activitatea.

În paralel, fiecare comună va contribui financiar la funcționarea structurii, în funcție de numărul de locuitori. Pentru Farcașa, primarul indică o sumă anuală de 40.000 de lei. „Fiecare comună trebuie să dea în funcție de numărul de locuitori o sumă către ADI. Valoarea nu este foarte mare. Comuna Farcașa, la 3.000 de locuitori, trebuie să plătim pe an 40.000 de lei.” În logica prezentată, ADI-ul ar urma apoi să gestioneze delegarea serviciului către o firmă, astfel încât primăriile să nu mai ducă direct toată povara operațională.

„Să ne autogospodărim”: firmă din zonă și preluarea personalului existent

Un alt element important este intenția de a construi soluția cu resurse locale, nu din afara zonei. Primarul afirmă că firma ar urma să fie realizată tot în zonă și menționează existența unei persoane din Borca care s-ar fi acreditat pentru acest demers. De asemenea, cei doi angajați care se ocupă în prezent de apă și canal în Farcașa ar urma să fie preluați de noua firmă.

Scopul declarat este dublu: eficiență administrativă și protejarea populației de tarife greu de suportat. „Să eficientizăm, să fie corect și legal pentru ANRSC și să fie și pentru oameni, să nu plătească prețul ăsta mare. Să ne autogospodărim la noi în zonă.”

Costurile ascunse ale serviciului: energie, analize, vidanjă

În dialog este ridicată și o avertizare importantă: în practică, astfel de servicii presupun costuri multiple care apar pe parcurs – laborator, analize frecvente ale apei, vidanjare, mentenanță. Primarul răspunde că aceste elemente au fost luate în calcul la fundamentarea prețului și subliniază că tarifele nu pot fi stabilite arbitrar. „Am luat în calcul toate acestea. Când am calculat prețul, când am fundamentat prețul, că noi nu putem să punem prețurile de la noi, prețul respectiv trebuie să fie avizat și de ANRSC. (…) Trebuie să fie luat în calcul tot. Trebuie să avem și vidanje. Sunt multe acolo, dar le-am luat în calcul.”

Primarul adaugă că există deja inclusiv o vidanjă disponibilă în zonă, ceea ce ar putea sprijini funcționarea viitorului sistem. Din intervenția sa reiese că proiectul nu este prezentat ca o improvizație, ci ca o încercare de organizare locală cu respectarea cerințelor de reglementare.

Un „mini-Apaserv” pentru Valea Bistriței

Se rezumă ideea, spunându-se că în zonă s-ar face un fel de „mini-Apaserv”, iar primarul confirmă, cu accent pe ideea de autogospodărire. Din explicațiile sale, motivul principal ține și de specificul zonei montane: alimentarea cu apă se face, în multe locuri, prin cădere, iar aplicarea unui tarif unitar similar unor sisteme mai costisitoare (cu pompare intensă) ar produce un dezechilibru major pentru populație.

„La noi, apa fiind zonă de munte, este prin cădere. Și prețul Apaserv este preț unitar. Va fi un impact foarte mare și pentru cetățeni. De la 1,70 lei să plătească 22 de lei este foarte mult.” În această logică, administrațiile locale încearcă să găsească o formulă în care să acopere cheltuielile reale și, în același timp, să rămână într-un interval de tarif pe care oamenii îl pot suporta.

Obiectivul: serviciu funcțional în vara acestui an

Primarul indică și un termen estimativ pentru operaționalizarea serviciului. „Sperăm ca din iunie, iulie, anul acesta să fie funcțional acest serviciu.” Este un orizont ambițios, dar care arată că proiectul este deja într-o fază de organizare concretă, nu doar la nivel de idee.

În ansamblu, se conturează o temă esențială pentru comunitățile din mediul rural: cum pot fi menținute serviciile publice esențiale într-un echilibru între legalitate, costuri reale și suportabilitate pentru cetățeni. În cazul comunelor de pe Valea Bistriței, răspunsul propus este unul de cooperare locală – un ADI care să funcționeze ca un „mini-Apaserv” regional, construit cu oameni și soluții din zonă, tocmai pentru a evita o povară financiară prea mare asupra populației.