Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Războieni – ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat astăzi, 8 noiembrie 2022, Sfânta Liturghie în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni din judeţul Neamţ. Sfântul locaş, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, şi-a serbat hramul.

Credincioşii din mai multe părţi ale judeţului Neamţ şi din alte părţi ale Moldovei, s-au rugat astăzi, 8 noiembrie 2022, la hramul Mănăstirii Războieni din judeţul Neamţ.

De dimineaţă, oamenii au participat la slujba Ceasurilor şi a Acatistului, şi s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, veche de şase secole, dar şi la celelate icoane din sfântul locaş. Apoi a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, de către soborul slujitorilor şi de către stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa aşezământului monastic. Preasfinţia Sa s-a închinat în ctitoria Slăvitului Voievod Ştefan cel Mare a aşezării monahale, iar apoi a oficiat Sfânta Liturghie. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarhul mănăstirilor Arhiepiscopiei Iaşilor din judeţul Neamţ. În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, Părintele Episcop Andrei a amintit că ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost rânduită în calendar de către Sfinţii Părinţi în cea de-a opta zi din a treia lună a anului bisericesc.

„În ceata cereştilor puteri este şi îngerul nostru păzitor. Sfinţii Îngeri sunt slujitori ai Preasfintei Treimi, ai Dumnezeului Celui veşnic, şi au îndatorirea pe pământ de a vesti voia lui Dumnezeu. Ei au fost creaţi de Dumnezeu înainte de facerea celor văzute şi acelor nevăzute, aşa cum mărturisim în Simbolul de credinţă. În Cartea Facerii a Vechiului Testament, aceşti trimişi ai lui Dumnezeu se cheamă îngeri. Ei reprezintă lumea creată, nevăzută cu ochii noştri cei trupeşti”, a amintit Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Preasfinţia Sa a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru că a binecuvântat să slujească în străvechea aşezare monahală de la Războieni. De asemenea, a transmis celor prezenţi binecuvântarea Înaltpreasfinţiei Sale obştii monahale păstorită de către stavrofora Olimpiada şi pelerinilor prezenţi. La final, s-a oficiat Parastasul pentru ctitorii locaşului, pentru ostaşii înmormântaţi la Răboieni şi pentru cei răposaţi.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Sursa: Constantin Ciofu