Judecator din Piatra-Neamt, cercetat pentru abuz in serviciu si fals intelectual

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

PAISA IULIA, judecător la Judecătoria Piatra Neamţ, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de:

• abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite (41 de infracţiuni),

• abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite, în formă continuată (40 de acte materiale)

• fals intelectual (şase infracţiuni)

LAZĂR AUREL,administrator la o societate comercială, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite (41 de infracţiuni)

RENGHEŞ MIRELA, grefier la Judecătoria Piatra Neamţ,pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de:

• complicitate la abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite (patru infracţiuni) şi

• fals intelectual (patru infracţiuni)

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

Inculpata Paisa Iulia, în perioada 05.06.2006 – 03.06.2009, fiind sprijinită de inculpaţii Lazăr Aurel şi Rengheş Mirela, şi-a exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Piatra Neamţ, la judecarea a 41 de cauze civile. Astfel, la soluţionarea acestor cauze, inculpata şi-a îndeplinit în mod defectuos sau nu a îndeplinit mai multe acte, încălcând numeroase dispoziţii procesuale, cu scopul de a-i deposeda pe pârâţi de terenurile situate în judeţul Neamţ (o suprafață însumând 242.890 m.p) pe care le aparţineau şi de a procura un avantaj patrimonial inculpatului Lazăr Aurel. În acest sens, inculpata a urmărit pronunţarea sau a pronunţat în mod abuziv hotărâri netemeinice şi nelegale, menite să ţină loc de acte autentice de vânzare cumpărare între pârâţi şi reclamantul Lazăr Aurel, având ca obiect imobilele aparţinând pârâţilor.

În aceeaşi perioadă (05.06.2006 – 13.12.2006), inculpata Paisa Iulia, cu intenţie, a stabilit, într-un număr de 40 de cauze civile din cele 41 la care s-a făcut referire anterior, valori diminuate ale taxelor judiciare de timbru care ar fi trebuit achitate de inculpatul Lazăr Aurel, în calitate de reclamant. În acest fel, a fost provocat un prejudiciu de 12.627,04 lei bugetului local al municipiului Piatra Neamţ.

La data de 13.12.2006, inculpata Paisa Iulia, cu sprijinul coinculpatei Renghea Mirela,a atestat împrejurări neadevărate în cuprinsul mai multor sentinţe pronunţate în dosarele care îl aveau ca reclamant pe Lazăr Aurel, respectiv că procedura de citare cu pârâţii fuseseră îndeplinite.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:

Începând cu anul 2004, inculpatul Lazăr Aurel a început să achiziţioneze terenuri pe teritoriul comunei Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ.

Modalitatea în care inculpatul a acţionat pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor respective presupunea încheierea unor antecontracte sub semnătură privată cu proprietarii imobilelor, urmată de introducerea, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, a unor acţiuni prin care solicita pronunţarea de hotărâri care să ţină loc de acte autentice de vânzare cumpărare.

Concret, la data de 5 iunie 2006, invocând încheierea, în trecut, a două antecontracte de vânzare-cumpărare, precum şi faptul că promitenţii vânzători nu şi-au îndeplinit obligaţia de a vinde, inculpatul Lazăr Aurel a introdus pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ două acţiuni, urmărind ca instanţa să pronunţe hotărâri care să ţină loc de act autentic. Acţiunile au fost introduse în contradictoriu cu două persoane, pentru o suprafaţă de 2896 m.p. teren, situată în comuna Săvineşti, respectiv pentru o suprafaţă de 7200 m.p. teren, situată în comuna Dumbrava Roşie, ambele în judeţul Neamţ.

Dosarele au fost înregistrate sub nr.5088/2006 şi 5089/2006 la Judecătoria Piatra Neamţ şi au fost repartizate inculpatei Paisa Iulia, judecător.

În cazul ambelor dosare, cererea de chemare în judecată a fost formulată de inculpatul Lazăr Aurel, împreună cu soţia sa.

În dosarul nr.5088/2006, la termenul din data de 04.10.2006, inculpatul Lazăr Aurel, prin mandatar, şi-a precizat acţiunea, arătând că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu alţi trei pârâţi pentru trei terenuri în suprafaţă totală de 14.894 m.p., situate în intravilanul comunei Săvineşti, jud. Neamţ, invocând antecontracte încheiate cu aceştia.

De asemenea, în dosarulnr.5089/2006, la termenul din data de 18.10.2006, inculpatul Lazăr Aurel, prin mandatar, şi-a precizat acţiunea arătând că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu alţi aproape 80 de pârâţi, pentru 34 terenuri în suprafaţă totală de 217.900 m.p. Şi în această situaţie, reclamantul a invocat încheierea cu pârâţii enumeraţi anterior a câte unui antecontract distinct pentru fiecare suprafaţă de teren în parte.

Deşi aceste precizări reprezintă în fapt cereri noi de chemare în judecată, între ele şi acţiunea iniţială neexistând nici o legătură, inculpatul nu a urmat calea formulării unor acţiuni separate, pentru a evita repartizarea aleatorie a acestora precum şi riscul ca asupra noilor sale pretenţii să se pronunţe un alt judecător.

Astfel, precizările sale nu reprezintă o modificare a cererii introductive de instanţă, în sensul Codului de procedură civilă, ci constituie noi pretenţii ale inculpatului, cu obiecte diferite, formulate faţă de cu totul alte persoane şi izvorând din raporturi juridice distincte de cel invocat în acţiunea iniţială.

În aceste condiţii, inculpata Paisa Iulia ar fi trebuit să dispună trimiterea aşa-ziselor precizări la registratura instanţei unde să fie înregistrate separat, urmând a se constitui un nou dosar care să fie repartizat aleatoriu.

În dosarul cu nr.5088/2006, la termenul din data de 18.10.2006, inculpata Paisa Iulia a dispus disjungerea cauzei, după precizările formulate de inculpatul Lazăr Aurel, constituindu-se astfel, pe lângă dosarul principal, alte trei dosare.

În dosarul cu nr. 5089/2006, la termenul din data de 01.11.2006, inculpata a dispus disjungerea cauzei, după precizările formulate de inculpatul Lazăr Aurel, constituindu-se astfel, pe lângă dosarul principal, alte 35 de dosare, iar ulterior a mai fost disjuns încă un dosar.

Așadar, s-au constituit 41 de dosare, tot atâtea câte suprafețe urmărea inculpatul Lazăr Aurel, pe care urma să le judece Paisa Iulia.

Procedând în acest fel, inculpata Paisa Iulia a îngreunat considerabil verificarea, atât a neregularităţilor procedurale în fiecare dintre dosarele constituite în urma disjungerii cât şi legalitatea şi temeinicia soluţiilor pronunţate în cauzele deduse judecăţii.

Mai mult, disjungerea celor două cauze principale şi formarea celorlalte dosare analizate a fost în mod nelegal dispusă, având în vedere că la termenele la care s-a dispus măsura disjungerii, respectiv 18.10.2006 şi 01.11.2006, procedura de citare nu era legal îndeplinită cu toţi pârâţii. Ulterior, inculpata a omis să ia lua măsuri pentru a suplini neregularitatea citării la termenele următoare,

Scopul disjungerii adoptate nelegal de inculpata Paisa Iulia a reprezentat-o asigurarea reuşitei demersului iniţiat de inculpatul Lazăr Aurel.

Astfel, în ipoteza în care dosarele nr.5088/2006 şi 5089/2006 ar fi fost soluţionate fără a se dispune disjungerea şi cu procedura legal îndeplinită, exista posibilitatea ca una din părţile adverse ale inculpatului Lazăr Aurel să exercite cu succes o cale de atac, cu efectul casării sentinţei. În această împrejurare s-ar fi produse consecinţe negative asupra întregului demers.

Dimpotrivă, procedând la disjungere şi constituind tot atâtea dosare (41) câte suprafeţe de teren urmărea inculpatul Lazăr Aurel, inculpata Paisa Iulia a pronunţat mai multe sentinţe, împotriva cărora numai pârâtul sau pârâţii din cauzele respective puteau declara recurs, diminuând şansele casării tuturor hotărârilor respective.

Această concluzie trebuie analizată şi prin raportare la situaţia personală a pârâţilor împotriva cărora s-a îndreptat în justiţie inculpatul Lazăr Aurel, respectiv persoane în vârstă, puţin şcolarizate, de condiţie socială modestă şi nu în puţine cazuri, decedate.

În acest fel, faptul că soluţia de disjungere dispusă de inculpata Paisa Iulia, coroborată cu situaţia dificilă a pârâţilor şi cu împrejurarea că de cele mai multe ori sentinţele nu au fost comunicate acestora din urmă, a împiedicat exercitarea eficientă a căilor de atac de către cei interesaţi.

Ulterior disjungerii, dosarele astfel formate au fost judecate în continuare de către completul prezidat de inculpata Paisa Iulia.

Înregistrarea dosarelor nou formate ca urmare a disjungerii şi repartizarea aleatorie a acestora se impuneau şi din perspectiva faptului că între acestea şi dosarele în cadrul cărora se dispusese disjungerea nu exista nicio legătură care să justifice soluţionarea lor de către acelaşi judecător, prin excepţie de la principiul repartizării aleatorii.

Singura legătură între aceste dosare era persoana inculpatului Lazăr Aurel, însă dosarele aveau obiecte diferite, pârâţi diferiţi, iar drepturile pretinse de reclamant îşi aveau izvorul în acte juridice distincte.

În ceea ce priveşte fondul cauzelor analizate, se constată că, în majoritatea covârşitoare a acestora, lipseşte titlul de proprietate al pârâţilor.

Din acest motiv, acţiunile promovate de inculpatul Lazăr Aurel ar fi trebuit respinse ca neîntemeiate pentru că vânzătorii nu aveau calitatea de proprietari ai bunurilor.

Lipsa titlului de proprietate al persoanelor vătămate a constituit de altfel şi motivul pentru care inculpatul Lazăr Aurel a înţeles să promoveze acţiuni în justiţie pentru a dobândi terenurile respective, cu sprijinul inculpatei Paisa Iulia. Dacă inculpatul Lazăr Aurel ar fi urmat calea necontencioasă a autentificării actelor de vânzare cumpărare la un notar public (cu atât mai mult cu cât el a invocat existenţa unei înţelegeri cu promitenţii vânzători), orice notar ar fi refuzat autentificarea actului în condiţiile Legii nr.36/1995.

În schimb conivenţa cu inculpata Paisa Iulia care a pronunţat mai multe hotărâri vădit nelegale, i-a permis inculpatului să dobândească terenurile respective, deşi pârâţii nu erau proprietarii terenurilor .

În soluţionarea cererilor formulate de inculpatul Lazăr Aurel, inculpata Paisa Iulia a încălcat şi numeroase norme procesual civile.

Astfel, deşi în mai multe dintre cauzele analizate procedura de citare cu pârâţii nu era legal îndeplinită, inculpata Paisa Iulia a administrat probe, a dispus unele măsuri (cum ar fi disjungerea), a luat concluzii din persoana reprezentantului reclamanţilor şi chiar a procedat la soluţionarea pe fond a cauzelor.

Aceste acte îndeplinite de inculpată în absenţa unei citări legale a tuturor părţilor reprezintă nu doar o încălcare evidentă a dispoziţiilor Codului de procedură civilă, ci şi o limitare a dreptului la apărare de care ar fi trebuit să se bucure pârâţii şi a cărui exercitare ar fi presupus în mod necesar ca ei să cunoască despre existenţa procesului.

Mai mult, în unele dintre cauze, pârâţilor nu le-a fost comunicată copia sentinţei pronunţate, astfel încât să poată lua cunoştinţă despre soluţiile pronunţate şi eventual să exercite căi de atac împotriva lor.

Apoi, în toate dosarele analizate nu se regăsesc decât copii ale antecontractelor invocate de inculpatul Lazăr Aurel (cu excepţia dosarelor în care nu se regăseşte niciun fel de antecontract).

Deşi o parte din aceste copii nu sunt lizibile, nu poartă semnăturile tuturor promitenţilor vânzători, nu au completate toate rubricile, iar unii pârâţi au învederat instanţei că nu recunosc antecontractul care le era opus, inculpata Paisa Iulia nu a cerut reclamantului să depună la dosar originalul înscrisului respectiv.

Problema lipsei originalelor antecontractelor a fost observată şi de Tribunalul Neamţ în cuprinsul deciziei civile nr.538/RC din 05.06.2012.

În situaţiile în care pârâţii s-au prezentat în instanţă, inculpata Paisa Iulia i-a audiat în calitate de martori, deşi calitatea de pârât este incompatibilă cu cea de martor, având în vedere că pârâtul este parte în dosar.

Din examinarea celor 41 de cauze în care calitatea de reclamant a avut-o inculpatul Lazăr Aurel, rezultă că pârâţii audiaţi de către inculpată în calitate de martori au dat în esenţă două tipuri de declaraţii : unii au declarat că încheiaseră cu reclamantul un antecontract pentru terenul în litigiu, pe care îl primiseră ca zestre de la părinţii lor, care la rândul lor folosiseră suprafaţa respectivă cu titlu de proprietari, alţii au arătat că încheiaseră un antecontract cu reclamantul pentru terenul în litigiu, că au primit preţul şi că nu mai au pretenţii de la promitentul cumpărători şi că deţin terenul de la ascendenţii lor şi că aceştia din urmă l-au folosit şi ei în mod continuu.

În mod evident, este statistic imposibil ca mai multe zeci de persoane, fără legături între ele, să declare în mod spontan acelaşi lucru în faţa inculpatei Paisa Iulia în litigiile declanşate de inculpatul Lazăr Aurel.

Apoi, în unele situaţii, mai mulţi pârâţi au semnat acelaşi formular de martor pe care a fost consemnată o declaraţie comună.

Totodată, pe calea unei constatări tehnico-ştiinţifice efectuate în cauză, s-a constatat că semnătură aflată pe procesul verbal de consemnare a declaraţiei uneia dintre pârâte nu a fost executată de aceasta din urmă.

Toate aceste împrejurări aruncă un dubiu serios asupra realităţii audierii pârâţilor în cauzele judecate de inculpata Paisa Iulia.

Scopul în care inculpata Paisa Iulia şi-a îndeplinit cu rea credinţă atribuţiile care decurgeau din funcţia de judecător (încălcând numeroase dispoziţii de drept material şi de drept procesual civil) a fost favorizarea intereselor inculpatului Lazăr Aurel. Astfel, a fost deturnat scopul procesului civil, pentru a-l transforma pe Lazăr Aurel în proprietarul terenurilor în litigiu, în condiţiile în care acesta nu ar fi putut dobândi drepturi asupra imobilelor pe calea unor acte autentice, din cauza lipsei titlurilor de proprietate şi/sau a certificatelor de moştenitor ale pârâţilor.

Intenţia inculpatei Paisa Iulia de a-l favoriza pe inculpatul Lazăr Aurel rezultă şi din intervalele de timp în care ea a soluţionat cauzele analizate.

Astfel, în cele mai multe cauze, la primul termen de la formarea dosarelor în urma disjungerilor dispuse, inculpata Paisa Iulia a soluţionat cauzele respective, prin pronunţarea unor hotărâri nelegale, fără existenţa unei cercetări judecătoreşti, fără administrarea de probe, exclusiv pe baza înscrisurilor depuse de reclamanţi fără a aştepta relaţiile solicitate de la Primăria comunei Dumbrava Roşie şi exclusiv pe baza înscrisurilor depuse de reclamanţi.

Au fost soluţionate într-un interval de timp atât de scurt doar dosarele în care existau antecontracte între reclamanţi şi pârâţi.

Dimpotrivă, soluţionarea dosarelor în care reclamantul a invocat existenţa unor antecontracte, fără însă a le prezenta instanţei, a fost tergiversată constant de către inculpată. Suspendând în mod repetat judecata cauzei, inculpata a prelungit în mod nejustificat durata proceselor, cunoscând că terenurile în litigiu erau folosite de către inculpatul Lazăr Aurel care obţinea venituri din exploatarea lor.

Anterior datei de 5 iunie 2006, când inculpatul Lazăr Aurel a introdus acţiunile înregistrate sub nr.5088/2006 şi 5089/2006, care au stat la baza constituirii celor 41 de dosare analizate anterior, acesta mai formulase cereri având ca obiect o parte din terenurile respective, cereri îndreptate împotriva aceloraşi pârâţi. Deşi unele dintre cererile formulate de inculpatul Lazăr Aurel fuseseră deja respinse definitiv şi irevocabil de alţi judecători din cadrul Judecătoriei Piatra Neamţ ca nefondate, inculpata Paisa Iulia le-a admis.

Astfel cum rezultă din actele de urmărire penală efectuate în cauză, cu o singură excepţie, în toate cele 41 de cauze analizate, inculpata Paisa Iulia a calculat taxe judiciare de timbru mai mici decât cele care s-ar fi impus conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Diferenţa între totalul taxelor de timbru care ar fi trebuit achitate de inculpatulLazăr Aurel în fiecare din dosarele enumerate mai sus şi a taxelor de timbru pentru discutarea cererilor de repunere pe rolşi totalul taxelor de timbru pentru discutarea cererilor pe rol achitate efectiv de inculpatul Lazăr Aurel în cauzele civile este de 12.627,04 lei, sumă care constituie prejudiciu la bugetul local al mun.Piatra Neamţ.

La data de 29 februarie 2008, inculpata Paisa Iulia a încheiat o convenție de credit cu o bancă prin care aceasta a împrumutat suma de 128.000 de franci elveţieni.

Conform clauzelor contractuale, restituirea împrumutului luat de inculpată a fost garantată de către inculpatul Lazăr Aurel şi de soţia sa.

Pentru a garanta îndeplinirea obligaţiei de plată de către inculpata Paisa Iulia, Lazăr Aurel şi soția sa au încheiat un contract de garanţie reală mobiliară, instituind o ipotecă asupra unui imobil de-al lor, contractul de garanție fiind autentificat la notar, tot la data de29 februarie 2008.

Reiese că inculpata Paisa Iulia a continuat judecata unor cauze în calitatea de reclamant o avea inculpatul Lazăr Aurel după ce între ei se născuseră raporturi contractuale în sensul arătat mai sus.

Mai mult, la data de 3 decembrie 2010, între inculpata Paisa Iulia şi Lazăr Aurel cu soția sa a fost încheiat un contract de vânzare/cumpărare prin care judecătoarea Paisa Iulia a cumpărat de la inculpatul Lazăr Aurel şi de la soţia acestuia două terenuri, situate în comuna Alexandru cel Bun, jud.Neamţ, în suprafaţă de 2.040 m.p. şi respectiv 3.483 m.p., pentru un preţ de 22.000 euro .

În cauză s-a dispus sechestru asigurător asupra unui teren în suprafaţă de 5.400 m.p. situat în intravilanul comunei Săvineşti, judeţul Neamţ şi asupra altor 7 terenuri în suprafaţă totală de 69.100 m.p. situate în extravilanul comuna Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ, aparţinând inculpatului Lazăr Aurel, precum şi asupra unui teren în suprafaţă de 3.483 m.p. teren arabil, situat în intravilanul localităţii Viişoara, judeţul Neamţ, aparţinând inculpatei Paisa Iulia, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiunea reţinută în sarcina sa, până la concurenţa sumei de 12.627,04 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Bacău.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE D.N.A.