ITM Neamț: Campanie de informare pentru promovarea negocierilor colective
În perioada mai-decembrie 2026 se desfăşoară Campania Naţională de informare pentru promovarea negocierilor colective la nivelul angajatorilor din sectorul privat și din sectorul public, pentru creșterea gradului de conștientizare și informare a angajatorilor, angajaților și altor pãrți interesate cu privire la hãrțuirea pe criteriul de sex și hãrțuirea moralã la locul de muncã și promovarea principiului egalitãții de șanse și de tratament între femei și bãrbați.
Negocierea colectivă este un principiu fundamental și un drept la locul de muncă. Recunoașterea efectivă a dreptului la negociere colectivă poate aduce o serie de beneficii. Studiile arată că negocierea colectivă poate contribui la creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și la respectarea principiului de egalitate. Negocierea colectivă contribuie la adaptabilitatea întreprinderilor și a economiilor în timpul crizelor economice. Atunci când este eficientă, negocierea colectivă poate ajuta la construirea încrederii și a respectului reciproc între angajatori, angajați/lucrători și organizațiile acestora și poate contribui la relații de muncă stabile și productive. Prin contractul colectiv de muncă se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Contractele colective de muncă liber negociate și încheiate completează reglementările legale, pot consolida respectarea prevederilor legale și pot oferi un mecanism pentru abordarea problemelor specifice anumitor întreprinderi sau sectoare economice.
Hărțuirea la locul de muncă poate fi prevenită, dar primul pas este recunoașterea ei.
În practică, hărțuirea nu apare întotdeauna brusc. De multe ori, începe cu situații aparent minore care, dacă sunt ignorate, pot evolua în forme grave de abuz.
Conform legislației în vigoare, hărțuirea poate include: conflicte sau tensiuni repetate care nu sunt soluționate, comportamente ostile, umilitoare sau intimidante, presiuni psihologice exercitate în mod sistematic, izolarea sau marginalizarea unui angajat, situații în care o persoană este determinată să demisioneze. Hărțuirea nu înseamnă un incident izolat, ci un comportament nedorit, repetat, care afectează demnitatea, sănătatea sau parcursul profesional al unei persoane.
Hărțuirea poate lua mai multe forme:
- fizică – atingeri nedorite, agresiune, intimidare,
- verbală – insulte, remarci jignitoare, comentarii cu conotație sexuală,
- non-verbală – gesturi, priviri insistente, materiale ofensatoare, psihologică – presiune constantă, discreditare, excludere.
Aceste comportamente sunt interzise prin lege.
Situații când nu este hărțuire: stabilirea atribuțiilor de serviciu, evaluarea performanței profesionale, solicitarea de rapoarte sau rezultate, aplicarea măsurilor disciplinare legale, organizarea activității și stabilirea responsabilităților.
Angajatorii trebuie să asigure egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați, să prevină și să combată hărțuirea pe criteriul de sex sau hărțuirea morală la locul de muncă și să elaboreze o procedură internă privind modul de raportare a situațiilor de discriminare pe criterii de sex și de hărțuire la locul de muncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamţ va informa angajatorii și reprezentanții organizațiilor patronale și sindicale cu privire la aceste prevederi legale în cadrul întâlnirilor organizate de instituția noastră sau cu ocazia controalelor efectuate la angajatori.
