Economia României incotro ? Interviu cu domnul Ion Strătilă, președintele Rifil Săvinești

0

stratila-ion

Ion Strătilă, președintele Rifil Săvinești, a acceptat invitația postului de televiziune Neamț TV de a dezvălui în cadrul unui interviu aspecte legate de economia societății și progresul acesteia pe baza istoricului dinaintea și după perioada comunistă.
Ca o privire de ansamblu peste trecutul de dinainte de 1989, Ion Strătilă afirmă cu regret că, desființarea CAP-urilor nu a fost tocmai cea mai bună idee, datorită dotărilor tehnice, acestea fiind destul de importante în realizarea unor producții agricole în România. Însă, iluzia reîmproprietăririlor și dorința de emancipare individuală, însuflată oarecum și de noua conducere a Statului din anii ’90 au condus încet, încet agricultura în pragul prăbușirii. „Aceasta este părerea mea despre agricultură, și cred că aici am pierdut un mare atu pe care îl avea România”.

    Referitor la cealaltă parte forte a economiei României din perioada comunistă, președintele Rifil susține că: „Industria nu era o statură de bază a economiei românești, în acei ani, dar era cât de cât racordată la ceea ce se întâmpla în lume. Eu cunosc foarte bine sectorul de fibre sintetice, pentru că Săvineștiul a început în 1957 cu investiții din fondurile statului, dar cu tehnologie din vest. În felul acesta am reușit să dezvoltăm câteva ramuri industriale foarte importante”. Această ramură a economiei, reprezentată prin industria românească a reușit să facă din România un nume recunoscut în toată lumea, să fie competitivă și să creeze relații de colaborare internațională.

        Trecerea de la planificările specifice comuniste în ceea ce privește producția de la Rifil-Săvinești la piața liberă a adus cu sine anumite schimbări. Dacă pe atunci în România se produceau 300.000 de tone de fibre sintetice și artificiale pe an, în prezent Săvineștiul este singurul loc din țară unde se mai produc doar câteva mii de tone pe an. Pe platforma de la Săvinești lucrau 12.000 de oameni la data respectivă, iar acum au mai rămas doar câteva sute. „Rifilul a trecut de la o neșansă la o șansă. Rifil, ca societate, a fost constituită pentru o durată de 16 ani. În 1989 expirau cei 16 ani  și atunci tovarășul cel mai mare din Stat a zis că nu mai trebuie prelungită durata acestei societăți, asfel că Rifil în mai 1989 a întrerupt producția, iar toți salariații au fost transferați la Combinatul de la Săvinești, iar unitatea a intrat în lichidare. Noroc că au venit evenimentele din ’89 și în ianuarie s-a reluat activitatea, fiind o afacere foarte bună pentru România”.Cu toate acestea, Rifilul a întâmpinat dificultăți din punct de vedere politic, deși era pe locul 1 ca plătitor de impozite și trebuia să respecte o mulțime de condiții și restricții. Faptul că Rifil rezista pe piață, demonstra că funcționează capitalismul, lucru care nu convenea regimului. „Vizavi de abaterile grave care s-au comis, am eu teoria mea proprie și zic că în elanul acela din anii ’90, noi am fost repartizați unei țări ca să se ocupe de noi, și cred că am fost greșit arondați Franței care avea o economie normală, dar era destul de birocratizată și nu prea ne-a copleșit cu investițiile”.
Tot din punct de vedere politic s-a greșit iremediabil, după obișnuitul gest balcanic, atunci când s-au schimbat conducerile cu tot cu personalul de muncă, fapt ce a dus la pierderea unor oameni de valoare. „După părerea mea, toată chestiunea se datorează numai lipsei de competență în conducere. Înainte de ’90 nu era competență, dar era disciplină, programare și frică. În niciun caz nu se fura cât se fură acum. Dacă există o mână forte în conducere și oameni de calitate pe toate treptele, eu zic că se poate lucra fără forțări, fără frică, fără dat afară, lucruri care ar putea să dăuneze fabricii din punct de vedere uman. Din punct de vedere tehnic, și sunt multe alte exemple în România în afară de Rifil, unde profitul a fost reinvestit continuu, nu atât pentru a obține producții mai mari, ci pentru a crește calitatea și a diversifica producția”.

          Lipsa informației, a metodologiei pentru a pune pe picioare patronate care să dea randament, așa cum se întâmplă în afară, a fost motivul pentru care la noi în țară n-au funcționat cu adevărat, regăsindu-se doar pe hârtie. „Patronatele s-au făcut de către niște oameni care urmăreau niște interese foarte bine delimitate. În al doilea rând nu erau oameni capabili să creeze o voce care să lucreze cu guvernele și cu sindicatele”.

          Modernizarea tehnologiilor ce a cuprins toate domeniile în ultimii câțiva ani au facilitat enorm modul de comunicare și subordonare a angajaților în zilele de astăzi, prin folosirea telefonului mobil, faxului, xeroxului în mod nelimitat. Lipsa acestor dispozitive, fără de care oamenii dependenți de azi nu s-ar putea descurca, în trecutul nu foarte depărtat, relațiile directe și structurile organizatorice erau în principal singura cale de comunicare: „Existau structuri organizatorii, cu directori de producție, dacă e să mă refer la producție. Apoi erau șefii de producție, șefi de secție de schimb, mai erau și maiștri care conduceau anumite faze tehnologice. Dar să știți, așa cum era atunci, eu cât am fost director economic la Săvinești niciodată n-am întârziat plata salariilor. Era sistemul de asistență socială, tradiție pe care am păstrat-o și astăzi, pentru că noi și acum avem punct sanitar aici, avem un contract de igienă și sănătate cu o firmă specializată. Deci, oamenii se conduceau pe cale ierarhică, să spun așa”. 

              Discuția cu domnul  Ion Strătilă, președintele Rifil Săvinești este una mult mai amplă. În speranța ca v-am trezit interesul, vă lăsăm să urmăriți interviul în format video. Un interviu cu unul dintre puținii oameni din Neamt care știe ce spune atunci când vorbește de economie sau industrie.

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate