INSTITUTE PARTICULARE DE ALTĂDATĂ

0

logo muzeu

În afară de școlile catihetice, o altă formă sub care se înfățișa învățământul particular în Țările Române a fost aceea a institutelor particulare.
Încă de la începutul veacului XVIII, în perioada fanariotă, când în țările noastre au ajuns puternice două influențe străine, cea grecească și cea franceză, boierii moldoveni și munteni au început să-și angajeze pentru educarea și instruirea copiilor – după exemplul domnilor – profesori particulari de limbă greacă și franceză.12675079_1226038757426070_340560325_o
Ceva mai târziu, din secolul al XIX-lea, influența grecească a dispărut încetul cu încetul, luându-i locul limba națională și rămânând astfel numai influența școlii franceze, destul de puternică, așa cum se consemnează în studiul lui D.L. Stăhiescu, intitulat ”Vechile școli din județul Neamț”.
Din perioada amintită încep a se înființa, în paralel cu profesorii care predau în familii, o serie de institute particulare franțuzești, care, la un moment dat, au dus spre teama ca nu cumva acestea să împiedice dezvoltarea școlii naționale, întrucât atât profesorii, cât și limba de propunere nu era românească.
Se știe că istoricește vorbind, această situație a durat până în 1864, când sub domnia lui Cuza, învățământul particular a luat un caracter pur românesc, cu limba de propunere românească și profesori români, institutele particulare străine transformându-se în școli românești. Documentele timpului consemnează că asemenea școli au existat și în județul Neamț, mai ales în Piatra-Neamț, centrul cel mai însemnat al ținutului.
Arhivele nemțene consemnează că în 1859 existau în urbea Piatra trei pensionate particulare: unul de băieți – Javorschi – și două de fete – Leo Frici (cu 6 eleve) și Diaconul N. Ionescu. În același context, documentele și publicistica vremii consemnează un număr de 7 asemenea forme de educație școlară, pe care le vom aminti în rândurile care urmează, toate ființând în așezarea reședință de județ.
Institutul particular de fete pentru limba franceză MarieChampalbert – Marie N. Herovanu. Această școală a ținut cam vreo 20 de ani, de pe la 1870-1890. A funcționat pe rând în casele lui Tică pe Ulița Veche (devenită Elena Cuza n.n.) și în casele căpitanului Grințescu.
Institutul particular de fete Natalia N. Vicol – Victor Dogar. Se știe că acest institut a funcționat după programul învățământului secundar, între anii 1872-1881, în casele foste I. Weinrauch vis-a-vis de școala israelito-română, str. Sf. Gheorghe (mai apoi Tăchel Corbu – n.n.), colț cu strada Raiului, fostă mai târziu Col. Roznovanu, devenită ulterior Eduard Mirto. După 1881 școala se mută la Iași, directoarea Natalia Vicol fiind absolventă a Școlii Centrale de la Iași (viitoarea Școală Normală de Învățători – n.n.), căsătorită mai târziu cu Victor Dogar, de unde și denumirea școlii, unul dintre profesorii școlii, originar din Transilvania, fost revizor școlar al Județului Neamț după I.L. Caragiale.
Institutul particular de băieți Jurawschi. Timp de 10 ani, între 1875-1885, a funcționat în urbea noastră și un institut particular de băieți. Acesta își ținea cursurile în casele Alecu Manoliu (mai târziu Carol Nachi) de pe strada Ștefan cel Mare, vis-a-vis de Spitalul Județean și era condus de N. Jurawschi, profesor de limbă franceză la gimnaziul Petru-Rareș.
Institutul particular, primar și secundar, de fete – Lumina. Înființarea acestui așezământ școlar se datorează distinsei institutoare Zulnia Isăcescu, cam pe la 1881-1883 și a durat vreo 12 sau 14 ani, până la 1895. A funcționat în casele unde se afla, în 1933, Administrația Financiară, pe strada Eduard Mirto, având programul învățământului primar și secundar cu următorii profesori: Vișinescu, probabil pentru matematică; Dr. D. Apostolide (fost președinte al Tribunalului Neamț – n.n.); I Negrea; V. Bantaș – inginer silvic; Em. Dupleix penru limba franceză; D. Soroceanu – magistrat; D-ra. Hermann – vieneză, pentru pian. La cursul primar erau următoarele institutoare: Antoaneta Lascarache; Maria Codreanu (căsătorită Gorgos); Angela Neully și Marieta Țarălungă din Bacău, dintr-o familie de eminenți dascăli ai Gimnaziului Ferdinand (mai apoi George Bacovia).

Prof. Gheorghe Radu

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate