INS: România a intrat în recesiune tehnică

România a intrat în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) vineri, 13 februarie 2026. INS indică două trimestre consecutive de scădere față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier.

Scăderea cea mai puternică este în trimestrul IV 2025: PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III. În trimestrul III, INS indică o diminuare ușoară față de trimestrul II (aproximativ -0,1%). În același timp, la nivelul întregului an 2025, INS consemnează o creștere economică de 0,6% față de 2024.

Pe fondul acestor cifre, premierul în funcție, Ilie Bolojan, a susținut că România traversează o perioadă de „corecție economică necesară”, în cadrul unei schimbări de model: „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.” Premierul a afirmat că „recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții”, insistând că „nu traversăm o criză”, ci „o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică”. De asemenea, premierul a precizat că recesiune tehnică s-a înregistrat și în 2024: „Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.”

Fostul premier Marcel Ciolacu a reacționat acuzând o „manipulare a statisticii” și susținând că datele ar fi fost revizuite pentru a estompa scăderea din ultimele trimestre: „Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creșterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!” Ciolacu a mai afirmat că scăderea economiei din ultimul trimestru, „de aproape 2%”, ar fi „de patru ori mai mare decât așteptările” și a pus contracția pe seama „marilor reforme” ale actualului premier: „tăiem tot, nu contează viețile oamenilor!”.

INS precizează, într-o informare separată, că revizuirile care apar uneori în seriile trimestriale țin de modul de calcul al seriilor ajustate sezonier: când intră o observație nouă, seria se recalculează, iar unele valori din trecut pot suferi ajustări, fără ca valorile brute ale PIB să fie schimbate.

În societate, o recesiune tehnică se simte mai ales prin prudență și „îngheț”: firmele amână investiții, angajări și măriri de salariu, iar oamenii devin mai reticenți la cheltuieli mari (rate noi, mașină, renovări), pentru că apare teama de instabilitate. Chiar dacă statistic vorbim despre două trimestre consecutive de scădere, în viața de zi cu zi efectul se traduce printr-o piață a muncii mai rigidă, mai puține oportunități și o presiune mai mare pe bugetele familiilor — mai ales când prețurile sunt încă ridicate sau când costurile fixe (utilități, chirii, credite) nu scad odată cu economia.

Pe plan public, recesiunea tehnică tinde să amplifice tensiunile sociale: crește sensibilitatea la orice măsură de „austeritate”, la taxe și la reduceri de cheltuieli, iar încrederea în instituții devine mai volatilă. Administrațiile și instituțiile pot încetini proiecte, pot prioritiza strict urgențele și pot comunica mai des despre „optimizări”, ceea ce înseamnă servicii publice mai greu de accesat și o stare generală de nemulțumire. În astfel de perioade, se adâncesc și diferențele dintre cei care au rezerve (economii, joburi stabile) și cei care trăiesc „de la salariu la salariu”, pentru care orice mică scădere a veniturilor sau instabilitate a locului de muncă devine rapid o problemă de supraviețuire economică.

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și