Se va dubla impozitul pe apartamentele cu balcon închis fără autorizație

Guvernul frumos a mai inventat o „taxă”. De data aceasta, proprietarii care și-au închis balconul fără actele necesare vor plăti un impozit dublu pe locuință după constatarea situației de către autoritatea locală, în cazurile prevăzute de lege. În documente îi spune majorare cu 100%. În buzunarul omului se simte la fel: mai mulți bani de dat statului.

Balcoanele închise se văd la tot pasul printre blocuri. Pentru o familie care a pus geamuri ca să țină frigul, ploaia și zgomotul afară, vestea vine cu încă o grijă: dacă lipsesc autorizațiile, balconul poate deveni motiv de impozit dublu.

La capitolul inventat obligații pentru cetățean, statul pare să aibă mereu imaginație. La simplificat viața cetățeanului, imaginația ajunge mai greu la ghișeu.

Prevederea se găsește în articolul 301, alineatul (11), din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, în vigoare din 25 august 2026. Sunt vizate situațiile de construire neautorizată prevăzute de lege, care nu fuseseră regularizate la intrarea Codului în vigoare.

Dublarea nu se aplică automat tuturor celor care au geamuri la balcon. Majorarea începe de la constatarea situației de către autoritatea locală și se menține până la obținerea autorizației de regularizare sau până la desființarea lucrărilor neautorizate. Un balcon închis legal nu atrage această penalizare.

Cel mai probabil, proprietarii vizați vor simți din plin această măsură odată cu impozitele pentru anul 2027. Este o estimare privind efectele practice: reglementarea este deja în vigoare, iar momentul concret al aplicării depinde de constatările autorităților locale.

Iar pentru 1 ianuarie 2027, Guvernul a anunțat și trecerea la impozitarea locuințelor în funcție de valoarea de piață, prin sistemul e-Proprietatea. Vorbim despre calendarul anunțat de Executiv. Nivelul efectiv al impozitului va depinde de regulile adoptate și de cota stabilită la nivel local.

Dacă noul calcul mărește baza impozabilă, iar cota nu este redusă corespunzător, va crește și impozitul obișnuit. Peste această sumă s-ar putea suprapune majorarea de 100% pentru lucrările neautorizate. Într-un asemenea scenariu, proprietarul ar plăti un impozit mai mare prin noul mod de calcul, apoi dublat pentru balconul fără acte. Statul ar avea două motive de încasat, iar omul ar rămâne cu același salariu sau aceeași pensie din care să le plătească.

Aici începe frumusețea. Omul plătește mai mult, dar plata impozitului dublu nu îi legalizează balconul și nu îl scapă de eventualele sancțiuni. Banii suplimentari sunt buni de încasat; problema actelor rămâne tot în sarcina proprietarului.

Pentru închiderea balcoanelor fără extindere pe domeniul public, Codul permite solicitarea unei autorizații de regularizare. Aprobarea depinde de respectarea condițiilor tehnice și urbanistice. Cu alte cuvinte, începe drumul după documente, verificări și, după caz, expertize ori lucrări de aducere la conformitate.

Este firesc să existe reguli pentru siguranța blocurilor și pentru fațade. Proprietarul care umblă la structura unei clădiri îi poate pune în pericol și pe ceilalți. Dar tocmai de aceea o lege serioasă ar trebui să vină cu proceduri clare, accesibile și proporționale, pe care omul să le poată parcurge fără să se simtă pedepsit la fiecare ghișeu.

Pentru o închidere veche de balcon, soluția statului ar trebui să înceapă cu o cale simplă de lămurire a situației: ce documente lipsesc, ce poate fi păstrat, ce trebuie corectat și cât costă. Dublarea impozitului este, în schimb, o soluție foarte comodă pentru instituția care încasează.

Iar dacă lucrările au fost lăsate ani întregi la vedere, fără intervenția autorităților, este legitim să întrebăm și ce au făcut instituțiile însărcinate cu disciplina în construcții. Responsabilitatea administrativă nu ar trebui să dispară exact în momentul în care apare nota de plată pentru cetățean.

Există și nume politice în poveste. Proiectul Codului a fost inițiat de Guvern în 2023 și promovat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, de la UDMR. Prevederea concretă privind majorarea cu 100% apare însă în raportul parlamentar ca amendament atribuit membrilor Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, condusă de Florin Roman, PNL. Documentul atribuie amendamentul colectiv comisiei, fără să nominalizeze un autor individual.

Așadar, cei care au lucrat la lege și cei care au votat-o trebuie să explice public de ce au ales această povară și cum vor împiedica aplicarea ei abuzivă. Omul trebuie să știe exact pentru ce plătește, cine constată neregula și ce are de făcut ca să o rezolve.

Pentru o familie care își calculează atent banii de întreținere, încălzire și mâncare, încă o majorare nu este o reformă admirabilă într-un comunicat. Este încă o cheltuială.

Iar statul acesta, atât de priceput să găsească motive pentru a cere bani, ar putea să facă un efort și să găsească o procedură pe care cetățeanul s-o poată termina înainte să-i mai vină o factură.