Generatii de copii educate din ce in ce mai violent
Omul este o fiinta violenta prin baza instinctuala cu care este nascut. De parca acest lucru nu ar fi suficient, si parintii isi educa in mod inconstient copii intr-un mod violent. Baza comportamentelor violente este formata in copilarie cand, prin povesti aparent nevinovate, copiii, prin mecanisme cognitive simple, inmagazineaza pilde de o violenta iesita din comun.
Sa vedem, de exemplu, “Capra cu trei iezi“, unde lupul “vede ca nu mai gaseste nimic, isi pune in gand una: asaza cele doua capete cu dintii ranjiti in feresti, de ti se parea ca radeau, pe urma unge toti paretii cu sange, ca sa faca si mai mult in ciuda caprei“, deci lupul, dupa ce a decapitat si mancat copii caprei, ca cu criminal psihopat, unge peretii cu sangele victimelor si, mai mult decat orice crima atroce din orice film, pune capetele copiilor in geamuri, ca sa le vada mama cand vine acasa.
Pentru noi, ca oameni maturi, aceasta poveste nu spune nimic si, tratand-o cu indiferenta, in subconstientul copilului se transforma in normalitate o crima incredibil de violenta cu elemente de canibalism si sadism psihopat.
O alta poveste pe care o spunem copiilor cand sunt mici: “Alba ca zapada“, unde gasim alte mesaje criminale si de loc subliminale: “Ia-o cu tine pe Alba ca Zapada, du-o in padure si omoar-o! Si ca sa te cred ca ai omorat-o, sa-mi aduci dovada inima ei!“. Mai rau ca in filmele cu mafioti unde se cere ca dovada a mortii capul sau un deget, in Alba ca zapada, vanatorul trebuie sa desfaca cutia toracica a victimei, sa taie arterele si venele conectate la inima si sa aduca organul drept dovada a mortii.
Si lista de povesti cu scene sadice poate continua. Toate aceste povesti nasc in subconstientul copilului sentimente contradictorii si, in mod inconstient, toate conexiunile cognitive ale copilului sunt grav alterate, deoarece parintele ii citeste intr-un sistem de normalitate absoluta povesti cu crime psihopate si, pe de alta parte, acelasi parinte se arata foarte ingrijorat de o mica julitura sau explica copilului ca nu e frumos sa te bati la gradinita. Aceste contradictii, intre normalitatea criminala si blamarea agresivitatii interumane, deruteaza complet si, in mod inconstient, scara de valori a copilului care instinctual nu va agresa colegii de gradinita, dar nu i se va parea ceva iesit din comun sa agreseze o pisica. Toate aceste derapaje ale scarii de valori agresive influenteaza grav dezvoltarea si subconstientul copilului, care, ulterior devenit adult, va avea comportamente cel putin deviante, daca nu chiar antisociale.
De la an la an se agraveaza elementul autoeducativ la nivelul copiilor prin receptionarea violentei din desenele animate. Generatiile trecute au crescut intr-un sistem autoeducativ cu violenta minima, gen Tom si Jerry, care doar isi dau in cap cu diverse obiecte sau desene animate in care nu apare sange si nu moare nimeni. Autoeducatia actuala este un dezastru. Parintii ocupati cu problemele zilnice lasa televizorul sau Internetul sa le educe copiii ceea ce produce adevarate seisme in personalitatea care se formeaza. Cu caractere de violenta iesita din comun, care ma infioara si pe mine ca adult, exista desene animate de o cruzime fantastica si pentru a vedea si dumneavoastra ce poate gasi un copil pe Internet, cautand desene animate si sa intelegeti cum se va forma si comporta, am sa va dau posibilitatea sa vedeti doua astfel de scurt metraje animate.
Desene animate nerecomandate nimănui
Morala: Dumnezeu sa ne ajute daca generatiile care vin vor avea acces sa se uite la asa ceva!
R.I.
