Focare de dermatoză nodulară a bovinelor în Bulgaria. România expusă riscului de apariție a bolii

0

În luna  aprilie, în Bulgaria au fost confirmate mai multe cazuri de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor (Lumpy Skin Disease), boala pentru care România este expusă cu risc imediat, foarte crescut, având în vedere modul de evoluție al bolii în țara vecină.

Mai mult, ANSVSA precizează următoarele: Până la data de 17 mai, au fost confirmate în Bulgaria 77 de focare de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor (Lumpy Skin Disease*). Boala evoluează atât în exploataţii de tip gospodăresc, cât şi în exploataţii comerciale, din regiunile: Hasskovo, Stara Zagora, Plovdiv, Blagoevgrad, Kyustendil, Smolian şi Pernik.

Modelul de evoluţie al acestei boli în Bulgaria este foarte agresiv; la o lună de la confirmarea primelor focare, boala s-a răspândit în şapte regiuni, poziţionate în zona de sud şi sud-vest a Bulgariei, foarte aproape de graniţa cu Macedonia (unde boala a fost, de asemenea, confirmată) şi în Serbia.

Informații detaliate despre această boală puteți citi aici, în comunicatul remis de DSVSA Neamț.

Ce este boala Dermatoza nodulară contagioasă a bovinelor ?

Dermatoza nodulară contagioasă (Lumpy Skin Disease) este o boală virală specifică bovinelor şi bivoliţelor, cu un impact important asupra efectivelor de bovine, caracterizată prin evoluţie rapidă şi pierderi severe în efectivele infectate, mai ales la cele tinere, respectiv la animalele fără imunitate. Boala cauzează pierderi importante datorită restricţiilor care trebuie impuse mişcării şi comerţului cu animale vii sau cu produsele provenite de la acestea.

Cum poate fi introdusă boala într-un efectiv de animale sănătoase?

Boala poate fi introdusă într-un teritoriu indemn prin vehicularea vectorilor din teritoriile infectate spre cele indemne de către vânt, prin introducerea vectorilor odată cu transporturile de animale, prin introducerile ilegale de animale infectate, prin personalul care a lucrat în ferme infectate şi care a avut contact cu animale bolnave, prin furaje contaminate etc.

În mod obişnuit, virusul este transmis în mod mecanic, prin vectori (ţânţari, muşte care ciupesc şi căpuşe), dar poate fi transmis şi prin contactul direct cu animalele infectate prin leziuni ale pielii, salivă, scurgeri nazale, lapte sau material seminal, sau chiar indirect, cu apa şi furajele contaminate. Tot în mod mecanic, virusul mai poate fi transmis iatrogenic.

Animalele tinere sunt afectate mai grav. Perioada de incubaţie a virusului este de 4-5 zile.

Cum se manifestă boala?

Boala se exprimă prin febră şi prin apariţia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nări, cap, gât, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coadă, pleoape şi la nivelul mucoaselor nazală şi bucală. Aceşi noduli pot exprima scurgeri de lichid şi pot avea un centru ulcerat. Uneori, animalele afectate pot muri.

Animalele afectate pot exprima şchiopături şi edeme severe ale pielii şi subcutanate şi pe abdomen şi picioare. Boala mai poate determina inflamaţii ale ugerului, leziuni ale sfârcurilor mamelei, precum şi avort, infecții intrauterine, sterilitate temporară sau permanentă atât la tauri cât şi la vaci.

Cum trebuie procedat când se observă astfel de leziuni la bovinele din exploataţie?

Se anunţă imediat medicul veterinar concesionar sau oficial cel mai apropiat sau la nr. de telefon 0233-223259 al DSVSA Neamț.

Niciun animal din exploataţie nu va mai fi scos din curte, până la examinarea de către medicul veterinar şi stabilirea unui diagnostic.

Măsuri de supraveghere şi control al bolii

Pentru statele membre UE, măsurile de control ale bolii sunt specificate în Directiva Consiliului 92/119/CEE care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul ANSVSA 133/2006.

Pentru a depista efectivele nou-infectate, este recomandată supravegherea clinică a efectivelor în care există suspiciunea posibilităţii introducerii virusului, prin animale suspecte de infectart, ori prin vectori sau alte mijloace de transmitere indirectă.

În teritoriile în care boala nu a evoluat niciodată, stamping-out-ul total este probabil cea mai eficientă metodă care trebuie aplicată chiar de la suspiciune sau de la debutul bolii, pentru a elimina posibilitatea răspândirii virusului printre efectivele de animale sănătoase. Totuşi, chiar şi în urma aplicării stamping-out-ului, nu există o garanţie totală a eficienţei, având în vedere faptul că boala s-ar fi putut propaga deja prin vectori.

În statele unde virusul a avut timp să se răspândească, metodele de eradicare alese pot fi: eradicare cu vaccinare şi eradicare fără vaccinare.

În eradicarea DNC fără vaccinare, măsurile de control care trebuie aplicate de autoritatea competentă veterinară judeţeană sunt:

Notificarea imediată către autoritatea competentă judeţeană şi către ANSVSA a tuturor suspiciunilor de boală clinică şi derularea de investigaţii epidemiologice rapide, eventual de recoltare de probe în vederea diagnosticului de laborator, în vederea unui diagnostic rapid.

Aplicarea de restricţii asupra circulaţiei animalelor vii, a produselor provenite de la acestea, a posibilelor materiale contaminate din gama celor care pot transmite virusul în mod indirect.

Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere; zona de protecţie din jurul focarului trebuie crescută la un minimum de 25 km, iar raza zonei de supraveghere la 50 km.

  • uciderea animalelor infectate şi a contacţilor din exploataţie iar, dacă este relevant, a acelora din fermele imediat învecinate.
  • incinerarea carcaselor, ori ecarisarea alternativă prin îngroparea adâncă în pământ, în locuri special amenajate;
  • curăţarea şi dezinfectarea adăposturilor, incintelor, ustensilelor, instrumentarului etc., prin folosirea de dezinfectanţi eficienţi pentru acest gen de virus;

Restricţii aplicate circulaţiei animalelor, toate mişcările fiind supuse prevederilor Directivei Consiliului 92/119/CEE;

Acolo unde este posibil, instituirea de măsuri de biosecuritate pentru persoane, personal şi mijloacele de transport care au acces în exploataţiile infectate.

 

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate