Fără patimă: Autostrada minciunii ne arată colții adevărului

3

Se vede treaba, molcomilor, naivilor, ospitalierilor și răbdătorilor moldoveni, cu a lor minte fantastic de liniștită respirând legenda contemporană cu Autostrada Unirii, le-a fost livrată răsplata. Nu știu dacă lui Hagi și vedetelor generației sale de fotbaliști li se cuvin statui. Însă cei care – în termeni privați, dar și în exprimare publică! – s-au îndoit de proiectul mincinos, mai ales din 2014 încoace, ar merita măcar o serie de timbre cu portrete, să le țină în casă spre veșnică amintire, între paginile Evangheliei Prostiei, fiecare familie din tot mai izolata și decăzuta Moldovă.

Anvelopa identitară inconfundabilă de îngropăciune a viitorului Moldovei a fost fundamentată cu 30 de ani în urmă. Printre stâlpii și grinzile de rezistență regăsim sinistra Declarație de la Podul Înalt (ca replică a Proclamației de la Tmișoara), urletele turbate cu „Iliescu apare/ Soarele răsare”, solcanii și fenechiii de la Iași cu toți puii lor, fluturimea de Suceava, caraghioșii aceia de la Vaslui care se rotesc între ei la conducere și influență, hrebenciucii, sechelariii și iacubovii de la Bacău, cu urmașii aferenți, precum și – surpriză, oare? – gruparea („bip!”) de la Roman care a nefericit România, printre alții, cu răposatul Radu Alexandru Timofte și partenerul său Sorin Ovidiu Vîntu.

■ Meandrele minciunii

Îl mai țineți minte pe unul Dan Șova, aghiotant de nădejde la orice al lui Victor Ponta? Nu, nu pentru că se juca pe crucile și cavourile din Cimitirul Eternitatea din Piatra-Neamț, când era mic, și era fugărit de preotul Constantin Țuțuianu. Amintirile esențiale sunt legate de vremea când individul, deghizat în ministru, s-a „jucat” cu Transporturile și proiectele de infrastructură mare ale țării.

Prin mai 2014, la Iași, după cum consemna Economica.net , Șova anunța că „lucrările la autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ ar putea începe în septembrie-octombrie 2015, urmând ca acestea să fie finalizate în octombrie-noiembrie 2017”. De față cu teribilul fost primar Gheorghe Nichita, după ce declara pompos că prin județul Iași vor trece nu una, ci trei autostrăzi, adăuga întru adormirea moldovenilor: „Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ a fost propusă de mine premierului Victor Ponta să fie finanţată din acciză (cea de la carburanți? – n.a). Cred că va fi acceptată propunerea”.

Trec lunile, guvernarea USL era deja îngropată și guvernul nepereche al lui Ponta ne administrează vestitul MPGT. Spre zgândărirea uitărilor, iată un fragment generos dintr-o postare guvernamentală, datată 14 septembrie: „Guvernul a aprobat astăzi Master Planul General de Transport al României, document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030. Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.

Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.

Nu în ultimul rând, adoptarea Mater Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructura Mare”. Să-i crezi pe cuvânt, nu alta…

O hartă uitată, bogată în proiecte

Pe urmă, nu doar de la bursa.ro, expresie on-line a unei publicații respectabile, aflam următoarele minciuni:

● Această strategie de atragere a fondurilor europene în perioada 2014-2020 propune proiecte de investiţii în valoare totală de circa 50 miliarde euro în domeniul infrastructurii rutiere, feroviare, maritime şi aeroportuare.

● MPGT prevede construirea a 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea că vom avea 2.440 de kilometri de autostradă până în 2020.

● Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.

● În plus, MPGT cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

Documentul include construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri tip EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea lor fiind de 26,1 miliarde euro.

Cine vrea să aprofundeze istorica variantă finală revizuită – și fără autostradă! – a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, by Ioan Rus, zis Ucu, politician fundamental al grupului trans-partinic de interese de la Cluj, are la dispoziție o lectură întinsă pe 512 pagini. Concluzia cui a citit-o atunci, din rândul oamenilor cinstiți și cu mintea acasă, a fost simplă și clară: paravan pentru afacerile cu studii de fezabilitate și proiecte fără cap oferite bandiților asociați conducătorilor. Anii au trecut. Proba verității… minciunii, a înșelătoriei vine taman din autostrada lipsă. Nici măcar adierea sau umbra unor întrebări tăioase nu-i tulbură pe pe Șova, Fenechiu sau Rus. Iar pe Ponta, solo ori la pachet cu Corina Crețu, începem să-l includem în categoria „nu-l credem nici când tace”.

■ Se apropie comemorarea de 13 ani.

Fanfaronada politică avea să atingă cote de neimaginat. Parteneriatele public-private imposibile, fondurile europene necinstit prezentate, bașca cele guvernamentale închipuite au alimentat speranțe deșarte. Politicienii se întreceau în angajamente și dacă-i avertizai să nu mai umble toată ziua cu autostrada-n gură, cum era cazul penelistului Mugur Cozmanciuc, te sfâșiau locotenenții și adepții lor. Să-i spui pe urmă limpede moldoveanului mediu statistic cum vine socoteala reală? Nici vorbă, te afurisea, te spurca și îi deveneai dușman de nu mai ieșeai din casă.

Suntem în 2020. N-avem nici măcar drumul expres prevăzut inițial în MPGT. Băcăuanii, în ciuda influenței uriașe pe toate ogoarele politice, n-au pupat nici ei autostrada spre Brașov și se bucură de terminarea unei centuri ocolitoare la standard de autostradă. Culmea, abia acum se găsesc să scoată capul câte unii, de genul mediatizatului profesor Petrișor Peiu, colaborator sensibil al foștilor premieri Radu Vasile și Adrian Năstase, altfel furnizor și de analize corecte. După ce descrie sfâșietor Drama Moldovei, evocându-i pe Hrebenciuc, Vosganian, Pinalti, madam Turcan și Vodă Oprișan, desființează costisitoare Autostradă a Unirii (pentru care oricum nu sunt bani de execuție!) și pledează în favoarea rutei Giurgiu – București – Ploiești – Buzău – Bacău – Roman – Iași, doar e coridor european recunoscut, finanțabil la vedere din fonduri comunitare nerambursabile.

Cum stăm la zi se vede cel mai bine din harta de mai jos, împrumutată de pe siteul 130km.ro. Nu se cere comentată.

Hartă autostrăzi

Cum ajuns în această situație e comparabil cu un film de groază. Începe oficial fix pe 3 mai 2007, cu publicarea anunțului de participare la licitația „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureș – Iași – Sculeni”. Pe atunci i se spunea A8. Mai țineți minte, unii se jurau că lucrările încep pe 2 iunie 2014. Faza cu unirea s-a implementat ulterior, sub emoția Centenarului Unirii.

Un material excepțional, publicat de HotNews.ro, nu e numai pentru cei cu nervii tari ori dornici de bocit – ar trebui aprofundat de toți moldovenii, pe cont propriu, liberi de influențe politice. Vedeți acolo oscilațiile costului total de la 4,1 miliarde euro la 9 miliarde, plimbarea proiectului dintr-o parohie guvernamentală în alta sau cum s-a ratat un întreg exercițiu financiar european (2014-2020). În cel viitor, oricâte vrăji ar face negociatorii noștri, e imposibil să primim banii visați, și asta în primul rând din cauză că nu am fost în stare să cheltuim fondurile alocate anterior. Iar infrastructura de transporturi, pentru numele lui Dumnezeu!, înseamnă mai mult decât șosele. Cât privește legea personalizată din 2018 pentru „șușaua” de mare viteză, mai bine nu vorbim, că altfel ne descărcăm nervii prematur pe politicieni și să le dăm să-și mănânce declarațiile și angajamentele cu care ne-au otrăvit. Când încep campaniile electorale, e altceva.  

■ Fără frică, fără rușine

Câtă răbdare mai au moldovenii e o adevărată întrebare. Însă una fără rost, răbdarea lor infinită neavând concurență. Mai rău, sunt conștienți că mulți n-au să prindă în timpul vieții un sprint pe A8. De fapt, sunt multe altele pe care n-or să le prindă, căci nu e vorba numai de comemorarea de 13 ani. Sunt și cei 30 de ani în spate din care, în mod dramatic, nu rezultă că au judecat pomul după roade și omul după fapte. Mutând registrul judecății spre o zonă familiară binecredincioșilor moldoveni, n-au fost alese și/sau promovate figuri politice cu frică de Dumnezeu și rușine față de oameni.

Nu susțin nici cu gândul rătăcit o vină colectivă a electoratului. Întâi de toate, clasa politică reunită nu a oferit ceva mai bun, acolo a fost primul filtru. În schimb, în disperare de cauză și rezultate, partidele puteau fi luate cu asalt de valuri de noi membri, după gustul și convingerile fiecăruia, așa cum propuneam după europarlamentarele de anul trecut. Timpul era scurt pentru a destabiliza găștile de candidați aflați în așteptare, fie în partid, fie pe lista de transferuri, și a propune pe alții noi. Dar votul intern din organizațiile de partid rămânea, având cu siguranță altă structură, una neconformă cu planurile făcute în vederea celor două runde de alegeri din 2020. La orgine, ca sursă de inspirație, e ideea unui ilustru profesor nemțean, inegalabilul Mihai Mancaș, care îndemna să ne înscriem toți în FSN, să le întunecăm repede viața lui Iliescu, Roman & Co. din interior. E sănătoasă această reamintire, inclusiv mandatul de deputat FSN al profesorului în Adunarea Constituantă, fiindcă pe 23 ianuarie s-au împlinit 30 de ani de la decizia odioasă de transformare a Frontului Salvării Naționale în partid și de participare la alegeri, zi reținută de mulți drept decesul Revoluției din decembrie 1989. Au urmat protestul legitim partidelor istorice, contramanifestațiile și prima mineriadă. Un material echilibrat despre acele zile de sălbăticie, precum cel publicat cu șase ani în urmă de istorie-pe-scurt.ro, impresionează oare pe cei tineri, născuți mai încoace? E liniște azi, alta decât cea emanată de zâmbetul lui Iliescu, „binomul” FSN-mineri parcă n-a fost, memoria colectivă nu funcționează.

O liniște mizerabilă a dominat și ziua de 15 ianuarie, reînființarea Partidului Național Liberal, sub conducerea lui Radu Câmpeanu. Partidul istoric a fost între timp radiat, iar sub acest nume evoluează o mișcare mai degrabă creștin-democrată, asociată la un partid popular european, mișcare bine controlată, dacă nu dominată de puii străini de liberalism ai lui Băsescu. Legat de el, personal, mai puțin de FSN, PD, dispariția flotei, mandatele de președinte, Elena Udrea și damblaua cu Republica Moldova, o reamintire-i obligatorie: el e fostul ministru al Transporturilor care afirma că România nu are nevoie de autostrăzi. Devine astfel ușor de înțeles simpatia adepților liberalismului față de liberalul autentic Ludovic Orban, și el fost ministru al Transporturilor, în funcție chiar la acel start din 3 mai 2007.

■ Colții

Totuși, cineva va trebui să deconteze prin sancțiune la vot minciuna cu autostrada. Petrișor Peiu, în materialul pomenit anterior, evalua numărul responsabililor la circa 2.000, ceea ce traduce imediat prin nimeni. Nu va mira dacă sancțiunea o va încasa PNL. Nu fiindcă au pueterea executivă pe mână și nu au soluții concrete, plauzibile, dar cel puțin de la ruperea USL și plecarea de la guvernare, în 2014, au avut tot timpul să spună adevărul. De la ei am avut pretenții. Numai și numai cu Autostrada Unirii le era extrem de ușor să țină PSD în corzi, ba și pe Victor Ponta, de rămâneau fără aer electoral. N-au făcut-o. Atunci de unde pretenții la alde Cozmanciuc, Leoreanu și Țapu – pe teme de altă anvergură și consistență – să tulbure decisiv conducerea autoritară a județului Neamț exercitată de Ionel Arsene? Așa cum am spus la momentul potrivit, la sfârșitul lunii mai 2019, că PNL vrea să dea jos guvernul ca să numească ei comisarul european al României – și s-a adeverit, aduc aminte că obiectivul real al celor trei peneliști este să-și păstreze mandatele în Parlament. Drept este, au o baftă uriașă – PSD a ratat startul reformării partidului, anul trecut, imediat după europarlamentare. Și acolo sunt privilegii de conservat, de oferit.           

În perspectiva inerentelor diversiuni și manipulări de sezon, este de urmărit cu mare atenție cum moldovenii de la Vest de Prut își vor consuma vulnerabilitatea proverbială. Asta se petrece înainte de a decide cum votează. Prognosticul, pornind de la experiențele trecute, nu este deloc favorabil. Ilustrativă, în cazul năpăstuiților nemțeni, este situația hotarului cu județul Harghita. El, săracul hotar cică plimbăreț, e stabilit prin lege și rămâne acolo unde-l știe toată lumea, sus, pe pârâul Cupaș. Așa apare inclusiv în documente oficiale din Harghita, precum cele ale Parcului Național Cheile Bicazului – Hașmaș. Fotografiile de mai jos sunt după hărțile lor. Limita dintre județe e linia roșie întreruptă și cu puncte.

Hotarul nu se mută pe bază de procese verbale, negocieri sau hotărâri judecătorești. Cheile sunt tot la Neamț. Hotarul se schimbă prin lege, legea se face în Parlament, nu în alte părți. Problema ascunsă de toată operațiunea care a inflamat opinia publică, anul trecut, e în altă parte. Cu sau fără contribuția primarilor suucesivi de comună de hotar, prefecții succesivi trebuia să constate că niște unii ocupă teren și desfășoară activități ilegale în Neamț. După care, băgând la cap legile pentru respectarea cărora garantează, să acționeze, să-i evacueze pe abuzivi și să repună legalitatea în funcțiune. Indiscutabil, s-ar fi ajuns la instanțele de judecată, numai că alea nu-s la Gheorgheni, Ploiești sau pe unde a înțărcat UDMR calul strămoșesc. Primul pas, firește, era de făcut în Neamț, că teritoriul invadat e în Neamț, nu în Harghita. Ce s-a livrat și ce au consumat sensibilii nemțeni se știe, nu trebuie reluat. Colții adevărului nu-s totdeauna plăcuți.

Viorel COSMA  

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
3 Comentarii
  1. Cristian spune

    Corecție: […] drum comparabil între Iași și Cluj, și de aici spre [Oradea și] Timișoara […]

  2. Cristian spune

    Am mai spus-o și o să o mai spun:
    1) În momentul în care Gheorghe o să aibă ocazia suindu-se în mașina personală să ajungă în câteva ore la Viena, va putea să se deschidă ochii și odată întors acasă, va mătura cu multe dintre cele care se întâmplă pe aici.
    2) Dintotdeauna, cel mai bine făcut drum a fost cel făcut spre București. În momentul în care va exista un drum comparabil între Iași și Cluj, și de aici spre Timișoara , centrul de greutate se va deplasa invariabil spre centru fără drept de apel, aceasta fiind doar o problemă de timp. În termeni de repartiție a puterii aceasta va fi o o schimbare majoră pentru sudul României, capabilă de a echilibra cu prisosință anumite trenduri, pe termen lung. Iar în ipoteza unui ipotetic coridor cu caracter de autostradă de la Baltica la Mediterana, zona care va câștiga procentual mai mult se va afla tot la nord de Milcov…, amplificând semnificativ procesul de corectare al dezechilibrelor și viteza de migrare a centrului de greutate în direcția nord. Iar, în ipoteza utopică a unui coridor optim Chișinău-Iași-Cluj-Oradea, coșmarul celor din sud ar fi complet.

    Altfel spus, nu văd ce ar avea ei interes pentru modificarea situației actuale, ci dimpotrivă, interesul lor evident este ca situația să nu se modifice.

  3. grigoras paul spune

    Parafrazand,’eu cand scriu,scriu”.
    VIOREL,sunt mandru sa te cunosc!
    Asa analiza nu a fost publicata in presa romana.
    SINCERE FELICITARI!
    PS.Un „borcan” din partea mea!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate