Fabrica de Celuloză din Piatra-Neamț

Fabrica de Celuloză din Piatra-Neamț a luat fiinţă la 27 ianuarie 1927,  la îndemnul Regelui Ferdinand I, care a dorit să industrializeze şi să valorifice lemnul subţire de pe valea Bistriţei. Capitalul social  la înființare a fost de 125.000.000 de lei.

În anul 1937, Fabrica de Celuloză din Piatra-Neamț fuzionează cu Fabrica de Hârtie „Bușteni” din Prahova.

 „Posedă maşini şi instalaţiuni pentru producerea celulozei albită şi nealbită după procedeul sulfit şi sulfat. Pentru fierberea celulozei, are 5 fierbătoare.  Aburul şi forţa motrică le produce în uzina proprie, compusă din 3 cazane de aburi sistem Babcock u. Wilcox a 35 Atm., 2 turbine de aburi şi două semistabile cu o putere de 3752 C. P.”, se precizează în Raport asupra stării economice din județul Neamț și dare de seamă pe anul 1937.

Combustibilul utilizat era păcura şi lemnul.  Ca materie primă, din țară, se utiliza lemn molift şi brad, ţanduri – de la fabricile de cherestea, pirită sulfuroasă, piatră de var, clorură de var, clor lichefiat, var alb ars, sulfat de sodiu, sodă calcinată etc., iar din străinătate este folosit sulful adus din Italia.

„Se mai importă postavuri de pâslă şi site de bronz speciale, cari nu se fabrică în ţară. Fabrică celuloză sulfit şi sulfat albită şi nealbită. Este singura industrie din ţară care produce şi celuloză”, se mai menționează în Raportul amintit mai sus.

Capacitatea maximă de producţie a fabricii era de 1.500 de vagoane anual, întreaga producţie fiind plasată în ţară. Cea mai mare parte ajungea  fabrica de hârtie din Buşteni, iar restul la celelalte fabrici de hârtie din ţară:  „Cu actualele instalaţiuni, fabrica dă maximum de randament. Sunt în curs de construcţie noi instalaţiuni pentru complectarea celor existente.”

În anul 1937, Fabrica de Celuloză din Piatra-Neamț număra peste „400 de lucrători capi de familie”.

• 

• 

Fără a intra prea mult în detalii, amintim că Fabrica de Celuloză din Piatra- Neamț, cunoscută în perioada comunismului sub numele de „Reconstrucția”, va fi inclusă, după Revoluție, în primul val al lichidărilor administrative din timpul Guvernului Ciorbea și supusă mai multor proceduri de lichidare judiciară și faliment.

sursa: Raport asupra stării economice din județul Neamț și dare de seamă pe anul 1937.