Experiența unei nașteri premature la Spitalul Județean Neamț – Campania „Nu sunt toți la fel”

În ultimii ani, în mass media, dar și pe rețelele de socializare, subiectele negative au luat amploare, deoarece e bine știut că fenomenele de acest gen aduc audiență, adică fac rating.

Exemplele pozitive sunt umbrite de cazuri negative izolate, dar care, pe fondul revoltei sociale, iau amploare și conduc la ideea că „toți sunt la fel”: Toți medicii sunt la fel, sunt măcelari și iau șpagă, toți polițiștii sunt la fel, iau șpagă și fac abuzuri, toți judecătorii sunt la fel, sunt nedrepți și sunt corupți, toți funcționarii sunt la fel și își iau salariul degeaba etc.

În continuare vă prezentăm cazul unei nașteri la Spitalul Județean de Urgențâ Piatra Neamț, o poveste impresionantă primită pe adresa redacției.

„Totul s-a petrecut în vara anului 2019, eram internată deja de o săptămână pe secția de Obstetrică – Ginecologie, sarcina fiind una cu probleme acest lucru era deja familiar. Îmi voi aminti mereu acea zi de vineri în care medicul meu curant m-a consultat, spunându-mi ulterior că luni voi fi programată pentru operația de cezariană (nu exista posibilitatea nașterii naturale din cauza mai multor probleme), asta în cazul în care bebe va vrea să aștepte până atunci. În caz contrar aveam să nasc cu medicul de gardă.

În acel moment au început emoțiile, stresul, iar la ora 14, când medicul care a supravegheat sarcina a ieșit din gardă, au început contracțiile (de parcă bebe a așteptat momentul potrivit să își facă de cap).

Sarcina nu a evoluat cum trebuia până la acea dată, de la început bebe a avut o restricție de creștere, iar la 32 de sătămâni efectiv a stagnat, asta în urma unui travaliu fals. Medicul care a monitorizat sarcina știa toate problemele, însă protocolul spitalului nu permite medicului să vină să asiste nașterea decât dacă e de gardă.

Când contracțiile au început să fie din ce în ce mai dese, a fost chemat medicul de gardă. În urma consultului a rămas să fiu monitorizată în continuare și apoi pregătită pentru sala de nașteri. Tot personalul medical s-a mobilizat în ajutorul meu. La miezul nopții am plecat spre sala de nașteri, acolo au continuat pregătirile – linie venoasă, sondă, etc. Tot personalul medical a lucrat impecabil, de la infirmieri la medici, cu toții au dat dovadă de profesionalism și de o empatie nemaivăzută până atunci într-un spital. Încă din momentul în care am ajuns în sală, am văzut cum tot personalul era pregătit, cu toții erau echipați pentru intervenție, începuse să îmi fie foarte frică, însă asistenta și medicul anestezist au stat la capul meu pe tot parcursul operației, încurajându-mă mereu. Doamna dr anestezist mă mângâia pe frunte și îmi vorbea exact ca o mamă, nu o voi uita niciodată, îi mulțumesc din tot sufletul.

La ora 00:45 venea pe lume micuța mea, cu scor APGAR mic, a primit nota 7 (sarcină pelvină, triplă circulară de cordon ombilical, cordon înnodat – de aici restricția de creștere, bebe înghițise lichid amniotic meconic, iar lista continuă), în acel moment a început groaza pentru mine, bebe nu plângea – a avut nevoie de ajutor să respire, însă doamna dr neonatolog era acolo, pregătită împreună cu alte cadre medicale din secția de Terapie Intensivă Neonatală, în scurt timp am auzit cea mai frumoasă voce care există în lume – vocea copilului meu. am apucat să o văd timp de câteva secunde, apoi a plecat spre TINN, știam deja că e pe mâini bune.

Imediat ce operația s-a încheiat, am fost dusă în salonul de Reanimare, unde mi-am petrecut următoarele ore, timp în care personalul medical venea mereu să verifice starea mea, îmi aducea mereu analgezice, sonda era verificată și schimbată periodic, iar comunicarea a fost exemplară.

Au urmat șase săptămâni de spitalizare, săptămâni în care cadrele medicale au fost familia mea, iar spitalul mi-a fost casă. A fost o experiență frumoasă datorită lor. A fost extraordinar de greu să îmi pot vedea copilul din 3 în 3 ore, să vezi cum e atașat de tot felul de cabluri, senzori, furtunașe e cel mai îngrozitor lucru, să te bucuri la fiecare miligram pe care îl adaugă bebe e ceva de nedescris, dar datorită lor, azi copilul meu este bine, crește frumos și abia așteaptă să revadă ÎNGERII PREMATURILOR (cadrele medicale TINN) și să le mulțumească într-o bună zi.

De asemenea vrem să le mulțumim: medicului care a adus-o pe lume și care a avut grijă ca recuperarea mea să decurgă normal, medicului curant care a monitorizat sarcina, și tuturor cadrelor medicale din Maternitatea Piatra Neamț. Sunteți îngeri pentru noi, nu vă vom uita niciodată. Sperăm să ne revedem cu bine într-o zi!

Iar dacă cineva mă va întreba vreodată „Ei, acum spune cât te-a costat totul” – eu cu mâna pe inimă îi pot garanta că nimeni, dar absolut nimeni, nu a pretins nici măcar un leu, tot ce au nevoie acești oameni este respect, ințelegere și o vorbă bună!”

Facem un apel la cititorii noștri să ne trimită în comentarii sau pe adresa de email a redacției [email protected] mărturii personale. Suntem interesați de experiențe directe cu oameni care au salvat, au sprijinit, au intervenit în mod pozitiv pentru cetățeni. Haideți să renunțăm la anateme, să promovăm meritocrația și să prezentăm și partea plină a paharului. Oamenii onești din multe categorii profesionale merită acest lucru. Merită să nu fie băgați toți în aceeași oală.