DUPLEX: PIATRA NEAMŢ-IAŞI. DOUĂ LUCRĂRI DE ARTĂ, SEMNATE DE SCULPTORUL MIHAIL ONOFREI

În incinta cimitirului “Eternitatea-Borzoghean”, din Piatra Neamţ, se află două frumoase lucrări ale sculptorului moldovean Mihail Onofrei, născut la Boteşti(judeţul Vaslui) în anul 1896, decedat la Bucureşti, în anul 1980.
Astăzi, se vorbeşte tot mai puţin de sculpturile acestui maestru, cunoscut în perioada interbelică pentru rigoarea, seriozitatea şi calitatea operelor sale. Bursier la Şcoala de Belle-Arte din Iaşi, studiind la Roma subtilităţile basoreliefului şi pe cele ale artei monumentale, de for public, cu maestrul italian Ettore Ferrari(autorul statuii poetului latin Publius Ovidius Naso, din Constanţa şi a lui Ion Heliade Rădulescu, din Piaţa Universităţii, din Bucureşti), Mihail Onofrei a frecventat şi atelierul celebrului sculptor francez, Antoine Bourdelle(cunoscut mai ales pentru sculptura sa, “Arcaşul”). Pentru a-şi testa calităţile profesionale, participă la mai mlte expoziţii internaţionale, mai ales la Paris. Excelent portretist, utilizând cu abilitate marmura, granitul, gresia şi bronzul, M. Onofrei este autorul mai multor statui ronde-bosse şi busturi reprezentându-i pe George Enescu, Octavian Goga, George Călinescu. La aşa-numita “Rotondă a Scriitorilor”, din Cişmigiu, inaugurată în 1943 sub patronajul ministrului Educaţiei Naţionale de atunci, Ioan Petrovici( de modă maioresciană), contribuie cu un bust remarcabil: cel al savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu. Printre criticii de artă consacraţi, care i-au acordat atenţie, îi pomenim cu deosebită consideraţie pe Octavian Barbosa(“Dicţionarul artiştilor români contemporani”, Editura Meridiane, 1976), Valentin Ciucă(“Un secol de arte frumoase la Iaşi”, Editura ART XXI, 2008) şi Petre Oprea(“Artişti participanţi la expoziţiile Societăţii Tinerimii Artistice”, Editura MAIKO, 2006).
Prieten cu pictorul Aurel Băeşu, născut la Fălticeni în anul 1896 şi decedat prematur, la Piatra Neamţ, în anul 1928, sculptorul Mihail Onofrei este angajat de administraţia oraşului nostru să-i facă un monument funerar. Fondurile au fost obţinute prin “subscripţiune publică”, acest amănunt fiind specificat pe a treia componentă, din bronz, aplicată la baza obeliscului(azi dispărută, aşa cum dispar şi capacele de canalizare din mijlocul şoselelor), aplicată pe obeliscul dedicat plasticianului Aurel Băeşu, adoptat de Piatra Neamţ cu toată dragostea, dar stins din viaţă, prematur, la doar 32 de ani. În colecţiile Muzeului de Artă din municipiul Piatra Neamţ, se află câteva tablouri semnate de maestrul Băeşu, de o mare valoare artistică. În câteva imagini(vezi foto nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4) am încercat să prezint lucrarea sculptorului M. Onofrei dedicată prietenului său, Aurel Băeşu, inclusiv două dintre semnăturile sale(foto nr. 3 şi nr. 4)

O altă lucrare valoroasă, purtând semnătura sculptorului M. Onofrei este dedicată unui foarte valoros intelectual moldovean, Gheorghe Teodorescu Kirileanu(1872-1960), bucovinean din Holda-Broştenilor Sucevei, membru de onoare al Academiei Române. Prin donaţiile făcute patriei şi municipiului nostru, în mod special, Gh. T. Kirileanu poate fi considerat un adevărat binefăcător de mare anvergură. În ultima jumătate a vieţii s-a retras la Piatra Neamţ, unde a şi fost înmormântat. Cu aceeaşi grijă acordată inestimabilei sale arhive, a fost preocupat de timpuriu şi de cele datorate odihnei veşnice, inclusiv de mormântul său, monumentul funerar fiindu-i decorat cu un basorelief lucrat de maestrul M. Onofrei(vezi foto nr. 5 şi foto nr. 6).
Viaţa unui artist este plină de neprevăzut, dar mult mai surprinzătoare pot fi evenimentele post-mortem! Mulţi dintre noi, probabil, au auzit de marele plastician ieşean Sabin Bălaşa(1932-2008). Talentul, creativitatea, eforturile şi valoarea i-au fost recunoscute şi generos recompensate încă din timpul vieţii. Foarte puţini au acest noroc! O cumplită maladie aproape că l-a ţintuit de pat, menajul său a început să prezinte unele fisuri, iar averea câştigată prin sacrificii şi dăruire era “administrată” de consoarta dumnealui. Fiul său a aflat că s-au cam subţiat, inexplicabil, conturile bancare ale familiei, fapt care ne-ar putea trimite cu gândul la titlul unui cunoscut film american, “În pat, cu duşmanul”(Sleeping with the Enemy, 1991). Multe vorbe frumoase şi promisiuni au fost rostite la căpătâiul celui care, prin măiestria şi harul său a înfrumuseţat şi înnobilat interioarele unor importante edificii, precum Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, Hotelul Radisson Blu, din Bucureşti etc. Un tablou semnat de Sabin Bălaşa am văzut şi în locuinţa cunoscutului ziarist Sorin Roşca Stănescu. Încă din timpul vieţii, cota de piaţă a plasticianului Bălaşa era imensă. Pentru a ne face o imagine mai clară asupra acestui aspect, noii proprietari ai Radisson Blue Hotel, din Capitală, au cheltuit peste 110.000 de euro pentru restaurarea frescei “Nunta cosmică”(vezi foto nr. 9), realizată în 1982 de Sabin Bălaşa! Cu toate acestea, mormântul artistului, aflat în ultra-selectul cimitir ieşan “Eternitatea”, se prezintă foarte modest(vezi foto nr. 7), chiar sărăcăcios: o cruce simplă, din lemn, vopsită cu un soi de sineală. Dintr-un pet de doi litri, retezat la un capăt, o persoană ingenioasă a improvizat un recipient pentru flori. Grija moştenitorilor nu s-a oprit aici: o inimă din tablă de aluminiu, din care răsare o cruce, a fost inscripţionată cu datele elementare ale pictorului şi priponită de cruce cu ajutorul a două cuie(vezi foto nr. 8). Între cruce şi inimă, o sufletistă a introdus o coală de hârtie, format A4, cu câteva versuri compuse de Sabin Bălaşa, ferite printr-o folie de material plastic, de roua dimineţii… SIC TRANSIT GLORIA MUNDI.

TEXT ŞI FOTO(cu excepţia foto nr. 9): MIHAIL-SORIN GAIDAU