Două molecule cheie, introduse pe lista medicamentelor compensate pentru copiii cu epilepsie severă

Introducerea cannabidiolului și fenfluraminei pe lista medicamentelor compensate în România marchează un moment de cotitură pentru copiii cu epilepsie severă, ale căror vieți sunt definite, de multe ori, de numărul de crize dintr-o zi. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că, printr-o hotărâre de guvern adoptată ieri, 41 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite, printre ele numărându-se două terapii moderne esențiale pentru formele grave de epilepsie: fenfluraminum și cannabidiolum.

„În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască”, a subliniat ministrul.

Potrivit acestuia, decizia vine în sprijinul copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau adesea obligați să caute soluții în străinătate sau să suporte costuri pe care sistemul public nu le acoperea. „Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat Alexandru Rogobete.

Cannabidiolul, cunoscut în spațiul public mai ales prin asocierea cu planta de cannabis, este o substanță utilizată în ultimele decade, în forme farmaceutice standardizate, pentru anumite tipuri de epilepsie severă, rezistentă la tratamentele obișnuite. Departe de imaginea controversată legată de consumul recreațional, cannabidiolul din medicația antiepileptică este un produs controlat strict, cu dozaj precis, administrat exclusiv la recomandarea și sub supravegherea medicilor specialiști. Tocmai această diferență – între un derivat de cannabis folosit ca drog și un medicament modern, reglementat, pentru copii grav bolnavi – este esențială în înțelegerea măsurii anunțate de Ministerul Sănătății.

Fenfluramina este un medicament „vechi” cu utilizare nouă: inițial folosit în tratamentul obezității, a fost reevaluat și readaptat pentru neurologie, iar astăzi este una dintre puținele terapii moderne aprobate pentru forme rare și severe de epilepsie, precum sindromul Dravet. În doze strict controlate și în formulări special dezvoltate pentru epilepsie, fenfluramina acționează asupra unor căi neurotransmițătoare implicate în declanșarea crizelor, reușind să reducă semnificativ frecvența acestora la pacienții care nu răspund la tratamentele clasice. Tocmai de aceea includerea fenfluraminei pe lista medicamentelor compensate nu înseamnă doar „încă un nume” într-un document administrativ, ci acces real la o moleculă cu efect demonstrat în situațiile de ultimă linie, când familiile ajunguseră, de multe ori, la capătul opțiunilor terapeutice.

Ministrul a insistat asupra impactului concret pe care îl poate avea accesul la aceste terapii. „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a spus Rogobete.

Fenfluramina și cannabidiolul sunt destinate exact acestor cazuri-limită, în care schemele standard de tratament nu reușesc să controleze boala. Fără aceste opțiuni moderne, familiile ajung frecvent în situația de a apela la donații, asociații sau tratamente în alte țări, cu o încărcătură emoțională și financiară uriașă. Introducerea moleculelor pe lista compensatelor mută responsabilitatea în mod explicit în zona sistemului public, care își asumă astfel nu doar rolul de regulator, ci și pe acela de garant al accesului la terapii de ultimă generație.

Ministrul Sănătății respinge ideea unor „soluții minune”, dar vorbește despre decizii corecte, luate la timp, care pot schimba radical traiectoria unei boli. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a declarat Alexandru Rogobete.

În viziunea sa, listele de medicamente compensate nu sunt simple anexe tehnice ale unui act normativ, ci instrumente prin care statul poate reduce decalajul dintre pacienții români și cei din alte țări europene în ceea ce privește accesul la tratament. „În sănătate, schimbarea trebuie să ajungă exact acolo unde e nevoie: la pacienții pentru care o zi fără crize devine, încet, o zi normală”, a mai spus ministrul.

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și