Dezbatere candidați la funcția de primar – Despre sistemul de educație din Piatra-Neamț

Dezbaterile din ciclul ”Eu cu cine votez” publicate de www.ziarpiatraneamt.ro și adresate candidaților  au avut până acum un impact cumulat de peste 100.000 persoane, o interacțiune de peste 10.000 de cititori unici, zeci de distribuiri și sute de aprecieri. 
Dincolo de recordurile media, cifrele de mai sus arată că oamenii chiar sunt interesați de acest gen de „altfel de dezbateri” în care primează ideile, soluțiile și nu se vorbește decât de lucruri concrete, fără politizări excesive și, mai ales, fără bălăcărelile și atacurile care se produc între candidați în perioada electorală. 
Mulțumim celor care au ales să urmărească acest gen de dezbatere marca ziarpiatraneamt.ro și mai ales candidaților care au înțeles importanța acestor răspunsuri și, de unii singuri sau consultându-se cu propriile echipe, au ieșit în fața dumneavoastră cu opinia lor. 

Întrebarea de azi: Care sunt problemele sesizate de dumneavoastră la nivelul sistemului de învățământ din Piatra-Neamț și cum vedeți rezolvarea acestora?

Andrei Ignat, independent

Ca tată a doi copii crescuți și școliți în acest oraș, pot să vaă spun că se încarcă prea mult bagajul de cunoștințe teoretice în detrimentul pregătirii de bază, pentru viață, mai ales din punct de vedere emoțional, aceste laturi ale educatiei fiind lăsate în foarte mare măsura pe seama familiei. Ca om de șantier, afirm că noi, ca și comunitate, avem nevoie de tineri cu toate nivelurile de pregătire, pentru a putea acoperi toate cerințele ocupaționale.

Ca în toată țara, învățământul nemțean este rupt de realitățile de pe piața muncii, și nu pregătește tinerii absolvenți pentru viață. Nefiind în acord cu piața muncii, elevii nu mai fac ore de practică pentru simplul motiv că nu au unde. Dezvoltarea economică  presupune predictibilitate pe termen scurt și mediu. Instituțiile statului, care se ocupă de piața muncii (în special AJOFM) fac politica guvernului în teritoriu, nefiind implicați decât în mod formal de interesele locale.

Ca viitor primar voi face tot ce îmi stă în putință spre a determina comunitatea să facă eforturi pentru dotarea tehnică a liceelor și facilitarea accesului tinerilor  pe piața muncii.  Direcțiile economice prioritare, rezultate ale dezbaterii publice, vor beneficia de facilități din partea administrației locale.

În mod cert toate aceste eforturi își vor găsi finalitatea benefică dacă  realizam un parc industrial, care să pună în valoare atât forța de muncă locală mediu calificată, cât și să creeze atractivitate pentru reîntoarcerea tinerilor școliți în marile centre universitare.

Ana Monda, M10

Sistemul de învățământ actual se confruntă cu probleme importante. Acest lucru îl știm, nu de la guvernanții noștri, ci de la omul de rând care se confruntă direct cu neajunsurile din sistem. O strânsă colaborare între cetățean și administrația publică ar face în așa fel încât rezolvarea problemelor să fie posibilă.

În primul rând, am constatat condițiile de funcționare deficitare din unele școli, precum și lipsa dotărilor. Se apelează în continuare la bugetul părinților pentru rezolvarea anumitor investiții, în condițiile în care știm cu toții că învățământul este gratuit. Fondurile europene dar și cele guvernamentale ar putea fi utilizate pentru extinderi și modernizări în unitățile de învățământ. Fondurile alocate din bugetul local se pot îndrepta înspre lucrări de întreținere și modernizare.

O altă problemă o constituie lipsa unei corelări între ceea ce se cere pe piața locurilor de muncă și ceea ce se oferă din cauza diminuării numărului de școli profesionale pe meserii. O colaborare între Primărie, Inspectoratul școlar, mediul privat și Camera de Comerț ar putea stabili care sunt cerințele de specializări pe meserii în Piatra Neamț și introducerea lor în rețeaua școlară. O orientare cât mai eficientă a elevului ar putea conduce înspre soluții pentru lipsa acută a locurilor de muncă cu care se confruntă pietrenii.

Părinții care au venituri reduse s-au plâns că nu au cu cine lăsa copiii după programul de școală, până ce termină ei munca. Am discutat, în consecință, cu reprezentanți ai bisericii, ai ONG-urilor, cu profesori și învățători și s-au arătat disponibili la o viitoare colaborare cu Primăria în vederea înființării unor clase de ”școală după școală”, în regim gratuit, unde copiii vor beneficia atât de o masă caldă la amiază cât și de îndrumători cu ajutorul cărora își vor putea face temele. Este vital pentru un părinte să își știe copilul în siguranță, hrănit și cu lecțiile făcute corespunzător în perioada în care el se chinuie să muncească pentru a susține cheltuielile casei.

Florin Roca, PRU

Subfinanțarea este cea mai mare problemă a învățământului nostru. Trebuie promovată meritocrația, iar Primăria să fie mai aproape de nevoile și necesitățile școlilor și liceelor, care trebuie să fie o prioritate. Avem nevoie de o colaborare între Inspectorat, Agenția de formare și ocupare a forței de muncă și Primărie pentru a identifica meseriile deficitare și cu mare căutare pe piața forței de muncă, astfel se va crea o strategie de formare profesională, de școli postliceale și de meserii pe termen mediu și lung.

Nu în ultimul rând, implementarea unei mese calde în școli și licee pentru toți elevii. Se va evita infestarea cu diferite bacterii a elevilor, s-ar micșora abandonul școlar și am evita costuri suplimentare inutil care împovărează sistemul sanitar cu diferite investigații. Implicit, se vor crea noi locuri de muncă cu personal auxiliar.

Dragoș Chitic, PNL

Am fost întotdeauna de părere că o comunitate, pentru a se dezvolta, are nevoie de oameni educați, de oameni bine pregătiți profesional. De aceea, în Primăria Piatra-Neamț funcționează un departament pentru educație, care monitorizează permanent nevoile și problemele existente în școli. Iar una dintre prioritățile identificate este nevoia de a asigura tuturor elevilor, indiferent de vârstă, confort și siguranță, spații curate, bine luminate și încălzite, în grădinițele, școlile și liceele din Piatra-Neamț.
În rețeaua școlară din Piatra-Neamț se vor realiza în următorii ani investiții de peste 17,5 milioane de euro, bani care vor fi asigurați din fonduri europene pentru reabilitarea a 35 de unități de învățământ: 14 grădinițe și creșe, 10 școli generale și 11 licee din oraș. Proiectele prevăd, în funcție de necesități, izolarea termică a clădirilor, înlocuirea acoperişurilor, revizia sau înlocuirea instalaţiilor de încălzire și înlocuirea centralelor termice, schimbarea parchetului în sălile de clasă, înlocuirea instalaţiilor sanitare, a instalațiilor electrice, introducerea de sisteme de supraveghere video, dotarea cu materiale şi echipamente specifice a laboratoarelor, extinderea sălilor de sport.
O problemă importantă identificată o reprezintă eficiența sistemului de educație care, din punctul meu de vedere, trebuie să se regăsească în gradul de absorbție al absolvenților pe piața muncii. O soluție o reprezintă înființarea claselor de învățământ dual, în parteneriat cu mediul de afaceri și cu Ministerul Educației, pentru a pregăti tineri specializați pe nevoile concrete ale angajatorilor locali. De asemenea, voi iniția și voi încuraja semnarea de parteneriate între cei mai importanți angajatori din oraș și liceele tehnice din Piatra-Neamț, precum și adaptarea cifrelor de școlarizare ale liceelor la nevoile pieței muncii.
În urma discuțiilor purtate cu diferite categorii socio-profesionale, am făcut demersuri pentru înființarea unei Universități de stat în Piatra-Neamț. Am trimis scrisori de intenție către mai multe universități și ne aflăm în corespondență pentru a face pași concreți în vederea realizării acestui important obiectiv, atât pentru tinerii pietreni, cât și pentru potențialele cadre universitare din oraș.
În ceea ce privește activitățile curente, susțin programe de acordare a burselor de excelență, de performanță și de merit, precum și burse pentru copiii din familii defavorizate, care au rezultate bune la școală.

Aurelia Simionică, PSRO

La nivelul sistemului de învățământ avem două mari probleme: programa elevilor și salarizarea profesorilor. Militez pentru o programă asimilabila și utilă, precum și pentru un sistem de salarizare coerent și proporțional cu importanța de excepție a muncii cadrelor didactice.

Pe plan local se impun a fi luate următoarele măsuri:

– Construirea în fiecare cartier a câte unei gradinițe cu program normal și prelungit.

– Finalizarea construirii școlii și grădiniței din Speranța.

– Reparații capitale și dotări – școala din Văleni.

– Reparații, igienizări și dotări pentru toate unitățile de învățământ.

– Construirea unor săli de sport aferente școlilor, acolo unde nu există.

– Întreținerea și dotarea terenurilor de sport ce aparțin școlilor.

– Asigurarea desfășurării activității în siguranță prin angajarea personalului de pază și dotarea cu camere de supraveghere.

– Evaluarea necesarului de cazare și sporirea numărului de locuri din internate.

– Un program complex cu toate entitățile locale pentru lichidarea abandonului școlar.

– Proiectul „Școala părinților” realizat în colaborare cu specialiști de profil va putea asigura comunicarea părinților cu cadrele didactice și stabilirea unor măsuri comune de atitudine și comportament în relația părinte – cadru didactic – copil.

– Demararea unui proiect bazat pe voluntariat sau stimulente rezultate din sponsorizări prin care cadre didactice pensionate să asigure pregătirea suplimentară a elevilor din școlile cu rezultate slabe la învățământ.

– Stabilirea unui sistem de burse pentru copiii merituoși.

– Mediatizarea prin toate mijloacele a rezultatului activității școlare.

Deși aparent sistemul de învățământ funcționează cu o anumită independență față de comunitate, prin disponibilitate și cooperare se pot aduce multiple îmbunățățiri pe plan local.

Cristian Tomuleț, PNȚCD

Problemele din sistemul de învățământ din Piatra Neamț, ca și în sănătate, sunt aceleași ca la nivelul național. Sunt probele de sistem.

În anul 1997 PNȚCD a pornit reforma și reconstrucția sistemului de învățământ național prin modificările aduse legii învățământului nr. 84/1995 și promulgarea legii statutului personalului didactic  nr.128/1997 în concordanță cu obiectivele strategice ale Consiliului European şi Comisiei Europene, până în 2010, în domeniul educaţiei și anume:

• Calitatea educaţiei;
• Sisteme de educaţie şi formare compatibile, pentru a se trece de la un sistem la altul;
• Calificările/competenţele sistemelor educaţionale din ţările Uniunii Europene recunoscute de toate ţările Uniunii Europene;
• Educaţia continuă (long life education);
• Deschiderea pentru cooperare educaţională/cercetare a ţărilor Uniunii Europene cu restul lumii.

Pentru asigurarea calităţii în procesul instructiv-educativ, era necesară redimensionarea reţelei şcolare, corelată cu infrastructura rutieră şi transportul şcolar, conform tendinţei din ţările Uniunii Europene. Iată câteva dintre măsurile luate de PNȚCD în anul 1997:

• înființarea consiliilor școlare;
• micșorarea numărului de elevi pe grupe (clase) de la 30-40 în anul 1996 la 15-17 până în anul 1999;
• formarea și perfecționarea personalului didactic;
• împletirea sistemului de învățământ cu cel de educație.

Prin înființarea consiliilor școlare s-a urmărit o adevărată descentralizare, în baza principiului subsidiarității.  Un consiliu școlar ar fi fost un organism comunitar alcătuit din profesori, părinți, elevi, reprezentanți ai autorității locale, actori economici și sociali, reprezentanți ai bisericii, căruia i se delega puterea și fondurile pentru a conduce un grup de școli, răspunzând de acțiunile și deciziile proprii. Consiliul ar fi determinat obiectivele și politicile școlare la nivel local, în subsidiaritate față de politica educațională la nivel național. Consiliul școlar răspundea în fața comunității locale și a conducerii centrale și județene a învățământului, producând un raport anual care să reflecteze progresul școlii și utilizarea banilor cetățenilor.

La începutul anului 2001, după instalarea la putere a PSD, s-a modificat legislația și s-a trecut la o pseudo-descentralizare, cu care PNȚCD nu este de acord nici acum, deoarece s-a modificat doar traseul banilor, adică consiliile locale vor plăti salariile personalului didactic din propriile venituri (s-a realizat prin transferuri din cota de TVA de la bugetul de stat la consiliile locale). În acest fel, integrarea școlii în comunitatea locală, idee programatică a noastră, a fost golită de conținut, atât timp cât nu s-a generalizat constituirea consiliilor școlare, prevăzute de PNȚCD cu prilejul modificării din anul 1999 a Legii învățământului nr. 84/1995 (art.145, alin.6).

Mai mult așa cum este situația acum, se încurajează traficul de influentă al primăriilor asupra școlii, cu rezultate cel puțin discutabile.

Prin micșorarea numărului de elevi pe grupe (clase) de la 30 în anul 1996 la 15-17 până în anul 2000 s-a urmărit creșterea calității procesului de educație și învățământ deoarece un cadru didactic interacționează cu fiecare elev mult mai des și procesul de educație și supraveghere a elevilor este mai simplu.

La sfârșitul anului 2001, de dragul economiilor la bugetul de stat pe seama calităţii,  s-au micșorat numărul de catedre, prin urmare a numărului cadrelor didactice ce activau în învățământ și astfel s-a ajuns ca o clasă să aibă chiar și 40 de elevi.

Foarte mari indecizii și erori, începând cu anul 2002 până în prezent au fost și în legătură cu durata învăţământului obligatoriu, fără a se ține cont de vârsta de acces pe piața muncii și a vieții sociale.

Tendinţa generală în ţările Uniunii Europene este de a se mări durata învăţământului obligatoriu, până la depăşirea vârstei de acces pe piaţa muncii şi a vieţii sociale.

În prezent, durata învăţământului obligatoriu, pe ţări, este următoarea:

• 8 ani: 2 ţări (Italia şi România);
• 9 ani: 8 ţări (Danemarca, Grecia, Irlanda, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia, Norvegia);
• 10 ani: 3 ţări (Spania, Franţa, Islanda);
• 11 ani: 4 ţări (Anglia, Scoţia, Ţara Galilor, Luxemburg);
• 12 ani: 4 ţări (Germania, Olanda, Belgia, Irlanda de Nord).

S-au propus, de către foști miniștri ai învățământului,  durate a învăţământului obligatoriu de 9 ani și de 10 ani. PNȚCD consideră că problema este nu numai de a prelungi durata de şcolarizare, ci de a regândi ruta educaţională pentru a asigura compatibilizarea sistemului cu legislaţia mondială a muncii. Astfel a fost introdus examenul de capacitate care este dat de absolvenţii clasei a VIII-a. După examen copiii sunt cuprinși în proporție de aprox. 65% în licee și 35% în şcoli profesionale pentru cel puţin doi ani. La noi, ca la nimeni, nici cal, nici măgar! Datorită separării rutelor educaţionale, nici nu poate fi vorba de învăţământ general obligatoriu de 10 ani, ci de un surogat de compatibilizare.

Mai mult ar trebui să se folosească forme de învăţământ continuu pentru cei trecuţi de vârsta şcolară, pentru dobândirea unor noi capacităţi sau meserii, precum şi pentru stimularea tinerilor în realizarea unor activităţi economice pe cont propriu.

Din păcate, din lipsa unei strategii pe termen mediu și lung, datorită subfinanțării, sistemul de educație și învățământ este în colaps, ca și cel din sănătate, a devenit ineficient și generator de șomeri cu acte în regulă.

Nici un guvern începând cu anul 2003, mă refer la guvernele PSD (2001-2004), Alianța DA (PNL și PD  2004-2008), PDL-PSD (2008-2009), PDL și UNPR (2010- mai 2012), USL (PSD și PNL, la care s-au adăugat ALDE și UNPR, mai 2012- 2015) și actualul guvern de „tehnocrați” nu a continuat reforma în învățământ conform cu modificările economice și sociale din România, precum și cu strategia europeană în acest domeniu.

Cătălin Drăgușanu, ALDE

Problemele învăţământului local sunt multe şi variate. Aş enumera:

1. Reabilitarea infrastructurii instituțiilor de învățământ: instalațiile apă-canal, instalațiile electrice foarte vechi, anveloparea clădirilor și repararea acoperișurilor. De exemplu aş vrea să aflu ce s-a mai întâmplat cu proiectul propus pentru reabilitarea termică și unele lucrări de reparații de la școlile: Daniela Cuciuc, Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 4 și grădinițile arondate și în care s-au făcut următorii pași: s-au dat clădirile spre administrarea Inspectoratului școlar județean care era partener tocmai pentru a se putea implementa proiectul, s-au realizat, cu costuri consistente, studiile de fezabilitate și apoi nimic. Se impune îmbunătăţirea condiţiilor din sălile de sport şcolare, iar acolo unde se identifică necesitatea de a construi o nouă sală de sport să se caute soluţii de finanţare. Astăzi multe şcoli au sălile de sport într-o sală de clasă, improprie desfăşurării optime a orelor de educaţie fizică şi sport. Trebuie îmbunătăţite terenurile de sport din şcoli, montate scaune pentru galerie, porţi securizate, plasă pentru porţi. Infrastructura şcolară de sport ar trebui să fie accesibilă şi înafara orelor de curs. Bineînţeles sub pază corespunzătoare.

2. Sprijinirea Palatului copiilor prin darea clădirii acestuia în concesiune (că terenurile s-au dat toate, până la nivelul scării de la intrare), acesta fiind unul din puținele locuri unde copii/elevii mai pot desfășura cativități extracurriculare, cultural – educative gratis și sub îndrumarea unor specialiști.

3. Transferul real al bugetului către conducerea colectivă și către managerul școlii și nu doar informarea printr-o foaie de hârtie = filă de buget de ale cărei sume să dispună discreționar Primăria. Azi nu se poate achiziționa nimic fără un referat adresat de școală către primărie și nu se știe cu ce sorți de îzbândă. Alegerea furnizorilor de servicii (mai ales verificarea centralelor termice și reparațiile la clădiri) de către conducerea școlii și nu trimiși de primărie. Pentru a verifica cheltuirea corectă a banilor alocați, în mod real, directorul trebuia să semneze un Contract de management cu primaria, ceea ce nu s-a întâmplat și trebuie făcut! Așa, fiecare parte: școală- primărie va lucra transparent, corect și obiectiv spre binele elevilor.

4. Depolitizarea sistemul şcolar, adică numirea şi/sau menţinerea directorilror de școli să nu mai fie pe criterii politice! Deși este precizat în Legea nr.1 Legea Educației naționale și în acte legilative specifice, acest lucru nu se respectă! Dispare motivarea, continuitatea și cel mai grav este că sunt puși pe funcții oameni care n-au nici cea mai mică experiență managerială! N-au condus nici măcar o catedră sau comisie metodică și sunt puși la cârma unor școli!

5. Consiliul județean al Elevilor, Asociația părinților să devină parteneri constanți ai Primăriei de consultare și luare de decizii comune și nu doar activități spontane, de multe ori la comanda unui partid!

6. Comunicarea deficitară între primărie şi directorii de şcoli, lipsesc întâlnirile trimestriale între departamentul de investiţii al primăriei şi conducerile de şcoli, în care să se identifice oportunităţi de îmbunătăţire a infrastructuri şcolare şi a infrastructurii didactice pe fiecare unitate şcolară în parte. Se impune discutarea in fapt a planului de investitii si cheltuieli cu fiecare unitate in scolara ( la ora actual fiecare scoala isi elaboreaza planul de investitii si cheltuieli iar primaria taie din buget lasand doar utilitati si salariile pentru personal).

7. Nu exista un plan multianual de reducere a costurilor cu utilitatile

8. Colaborare minimala cu consiliile elevilor din cadrul liceelor. Primarul ar trebui să facă intalniri anuale cu liderii elevilor din licee si scolile gimnaziale.

9. Securitatea şcolilor este precară -exista grupuri infractionale care actioneaza in apropierea scolilor, intimidand elevi, furand de la acestia, etc. În acest sens trebuie crescut numărul de controale care să prevină actele infracţionale din perimetrul şcolilor, trebuie intensificate relaţiile dintre conducerea şcolilor, profesori, diriginţi şi poliţia locala. De asemeni este necesară identificarea problemelor de siguranţă a clădirilor şi obţinerea certificării ISU pentru fiecare unitate şcolară în parte.

Laurențiu Dulamă, PMP

Sistemul de invatamant trebuie obligatoriu adaptat la cerintele europene actuale. Problemele sesizate sunt in primul rand de infrastructura, scoli in judet, unde dotarea lasa de dorit:

URMEAZĂ pentru primii candidați pe listele de la Consiliul Județean Neamț:

Următoarea întrebare este pentru candidații de pe locurile 1 de pe listele pentru Consiliul Județean Neamț și va fi transmisă pe adresele acestora de e-mail în cursul dimineții de luni, 16 mai.
Întrebare: Din ce cauze considerați că investitorii evită să vină în Neamț și ce credeți că ar trebui făcut pentru a atrage investitori care să creeze locuri de muncă în județul Neamț ?