Descoperirea unui român care a câștigat premiul Nobel a făcut posibilă tehnologia ARN mesager: „Corpusculii lui Palade”

Într-o broșură care explică părinților și cadrelor didactice importanța vaccinării anti-COVID-19, pe care o puteți citi mai jos, aflăm o informație deosebit de importantă și mult prea puțin discutată. În explicații dedicate vaccinului cu ARN mesager (Pfizer și Moderna) este redat procesul imunizării.

Așadar, se arată faptul că oamenii de știință sintetizează un fragment al materialului genetic al virusului SARS-CoV-2, răspunzător pentru producerea proteinelor de la suprafața sa numite ”spikes”. Apoi, fragmentul genetic sintetizat este introdus într-un material lipidic (vaccinul propriu-zis), pentru a putea pătrunde în celulele corpului.

Prin decodarea ARN mesagerului, ribozomii* produc proteinele ”spikes” caracteristice noului coronavirus.

Aceste proteine activează globulele albe din sânge (limfocitele B și T), care vor produce anticorpi cu rolul de a neutraliza proteinele ‘spike’, memorând caracteristicile acestora. La o viitoare expunere la infecția cu SARS-CoV-2, sistemul imunitar al persoanelor vaccinate va recunoaște proteina ‘spike’ aflată la suprafața virusului pe care îl vor distruge.

O notă de subsol, destul de greu observată, oferă o explicație a ribozomilor. Așadar, aflăm că „Doctorul George Emil Palade, singurul român care a obținut premiul Nobel pentru Medicină, a descoperit mecanismul celular al producției de proteine în interiorul organitelor numite „ribozomi” sau „corpusculii lui Palade”.”

Așadar, românul Emil Palade este cel care a descoperit, într-un fel, baza, momentul de început al tehnologiei ARN mesager. ARN-ul mesager este indispensabil proceselor celulare și este implicat în multiple sinteze de proteine din celulele organismelor vii.

„Vaccinurile pe care le avem acum disponibile, în Uniunea Europeană, atât cel de la Pfizer și cât și cel de la Moderna, se bazează pe tehnologia ARN mesager. Nimic altceva decât niște seturi de instrucțiuni genetice care le spun celulelor noastre cum se fabrică o proteină virală. Și dintre toate proteinele virale se alege o proteină cheie, deja celebra proteină “țepușă”, proteina Spike, cu care virusul se leagă de receptorii celulari și deschide ușa de intrare în celulă.

Noi avem niște fabrici de proteine în celulă, care se numesc ribozomi și care au fost descriși de singurul laureat al premiului Nobel pentru medicină, românul George Emil Palade. Acești ribozomi se găsesc în citoplasma celulei și după ce injectăm vaccinul, picăturile de grăsime în care este livrat acidul nucleic, ARN-ul mesager, sunt degradate, iar ARN-ul mesager ajunge la nivelul ribozomului și, deci, niciun moment nu pătrunde în nucleul celular, nu vine în contact cu materialul nostru genetic care se găsește în nucleu, nu se poate integra în ADN-ul nostru celular. În plus, acest ARN mesager supraviețuiește foarte puțin în interiorul celulei, timpul lui de înjumătățire este de numai 8-10 ore. Deci în două trei zile dispare complet.”, a declarat dr. Simona Ruță, profesor universitar de virusologie la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, în cadrul conferinței tip webinar, Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor, desfășurată pe 8 ianuarie 2021, demers al Colegiul Medicilor din România și Ministerului Sănătății, potrivit rfi.ro.

George Emil Palade s-a născut în 1912 la Iași. A fost un biolog, medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”.

După terminarea facultății de medicină în București, a plecat împreună cu soția în Statele Unite ale Americii, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.

În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”.

George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975, în 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California, a fost decorat de Ronald Reagan și Traian Băsescu. A murit în 2008, în SUA.

Pe baza acestor cercetări complexe în biologia celulară la nivel mondial, timp de mai bine de 40 de ani, biochimistul Katalin Karikó a cercetat ARN-ul mesager. Drumul ei nu a fost ușor. Ea și-a părăsit Ungaria natală în 1985 și s-a stabilit în Philadelphia împreună cu soțul și fiica ei de 2 ani. Dar, în timp ce a obținut posturi de predare, cererile ei de grant pentru a studia ARNm au fost respinse în mod repetat.

Karikó și-a păstrat concentrarea pe ARNm, explorând modul în care această tehnologie ar putea trata o gamă largă de afecțiuni – de la accidente vasculare cerebrale la cancer – și, de asemenea, să protejeze împotriva gripei, printre alte afecțiuni.

Norocul lui Karikó a revenit în 1998, când l-a întâlnit pe imunologul Drew Weissman, profesor de medicină la Universitatea din Pennsylvania, și cei doi au format un parteneriat de cercetare. Apoi, pe măsură ce lumea s-a confruntat cu pandemia de coronavirus în 2020, ARNm s-a dovedit a fi cheia pentru crearea primelor două vaccinuri COVID-19 autorizate în Statele Unite.

Astăzi, Karikó și Weissman sunt recunoscuți pe scară largă pentru munca lor inovatoare în dezvoltarea terapiei și vaccinurilor ARNm. Ei au primit premii pentru că au fost pionieri în mare parte din știința care stă la baza vaccinurilor care sunt administrate la zeci de milioane de oameni din întreaga lume în acest an.

Brosura-vaccinare-COVID_mai-2021