Daniel Harpa: Bugetul pe 2026 trebuie adoptat rapid, altfel administrațiile locale pierd timp prețios

Întârzierea adoptării bugetului de stat pentru anul 2026 riscă să afecteze serios activitatea administrațiilor locale și județene, avertizează președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel Vasilică Harpa. În cadrul emisiunii Scena Politică, acesta a explicat că, dincolo de disputele politice din coaliție, miza reală este una administrativă: fără un buget aprobat la timp, proiectele județelor și ale primăriilor intră inevitabil în blocaj.

În intervenția sa, Daniel Harpa a arătat că, la nivelul Partidului Social Democrat, a existat o analiză amplă a formei în care a fost prezentat bugetul de către prim-ministru, iar concluzia finală a fost că legea trebuie susținută, însă cu o serie de amendamente considerate esențiale, în special pentru protejarea persoanelor vulnerabile. În același timp, liderul administrației județene a subliniat că timpul pierdut la nivel central se transformă într-o problemă concretă pentru autoritățile din teritoriu.

O decizie politică luată după consultări la nivel național

Daniel Harpa a explicat că decizia PSD privind susținerea bugetului nu a fost una luată în grabă, ci după o întâlnire cu toți președinții de organizații județene și cu primarii reședințelor de județ. Potrivit acestuia, reuniunea a avut loc în cadrul unui Consiliu Politic Național organizat de conducerea partidului, iar tema principală a fost dacă forma propusă a bugetului poate fi acceptată sau nu.

În cadrul acestor discuții, reprezentanții din teritoriu au prezentat problemele concrete cu care se confruntă județele și orașele, inclusiv dificultățile generate de sumele mai mici alocate față de anul precedent. Harpa a precizat că inclusiv primarul municipiului Piatra-Neamț a avut o intervenție pe tema bugetului redus comparativ cu 2025, semn că nemulțumirile nu sunt izolate, ci reflectă o stare generală din administrația locală.

În final, a spus acesta, poziția partidului a fost una clară: „Am hotărât în unanimitate, de fapt n-a fost nimeni care să fie împotrivă, să fim de acord cu legea bugetului propusă de stat, cu acele trei amendamente ale Partidului Social Democrat”.

Amendamentele sociale, condiția esențială a PSD

Din declarațiile lui Daniel Harpa reiese că susținerea bugetului este legată de introducerea unor amendamente considerate obligatorii de către PSD. Acestea vizează în special partea socială, respectiv sprijinul pentru persoanele vulnerabile, în contextul efectelor produse de măsurile adoptate în ultimul an de Guvern.

Harpa a insistat asupra faptului că parlamentarii PSD vor merge mai departe cu aceste amendamente, indiferent dacă ele vor fi sau nu acceptate din prima etapă. În viziunea sa, partidul are obligația de a susține aceste corecții în Parlament, tocmai pentru a limita impactul negativ al unor măsuri deja resimțite în societate.

Declarația sa este cât se poate de clară în acest sens: „În condițiile în care cele trei amendamente vor fi acceptate, și sunt sigur că vor fi acceptate, de fapt parlamentarii noștri vor veni cu amendamente, indiferent de situații, că vor fi sau nu vor fi acceptate, dar vor veni direct în parlament la vot”.

Mesajul politic transmis este, așadar, unul dublu: pe de o parte, PSD nu vrea să prelungească blocajul bugetar, iar pe de altă parte încearcă să își marcheze distinct prioritățile sociale în cadrul actualei formule de guvernare.

Întârzierea bugetului lovește direct în județe și primării

Dincolo de componenta politică, partea cea mai importantă a intervenției lui Daniel Harpa este legată de consecințele concrete ale întârzierii bugetului. Acesta a avertizat că, dacă legea nu este adoptată rapid, primăriile și consiliile județene vor ajunge să opereze cu bugete aprobate abia spre sfârșitul lunii aprilie, ceea ce afectează grav planificarea și execuția proiectelor.

Harpa a punctat foarte direct această problemă: „Legea bugetului trebuie să treacă cât mai repede posibil. Și așa suntem în întârziere.” În opinia sa, o asemenea întârziere nu este doar o chestiune de calendar, ci una care poate compromite obiectivele stabilite pentru întregul an.

El a explicat că administrațiile locale nu pot funcționa eficient atunci când bugetele lor sunt aprobate atât de târziu, pentru că proiectele trebuie pregătite, licitate, contractate și puse în execuție într-un ritm predictibil. Or, dacă lunile de început ale anului se pierd în așteptarea unei decizii de la centru, întreg mecanismul administrativ este frânat.

În formularea sa, „primăriile noastre și Consiliul Județean vor avea un buget sigur, aprobat, cred că pe la sfârșitul lunii aprilie, ceea ce este foarte, foarte greu, ca să-ți duci la îndeplinire proiectele ce ți le-ai propus în anul 2026”.

Proiectele locale, miza reală a disputei bugetare

În intervenția sa, Daniel Harpa a mutat accentul de la confruntarea politică la nevoile concrete ale administrației. El a sugerat că în spatele discuțiilor despre buget se află, de fapt, zeci de proiecte pregătite la nivelul Consiliului Județean Neamț și al primăriilor din județ, proiecte care depind în mod direct de aprobarea la timp a resurselor financiare.

Liderul CJ Neamț a subliniat că este în legătură permanentă cu primarii din județ, indiferent de apartenența lor politică, semn că problema bugetului nu este una partinică, ci una administrativă generală. Toți primarii au nevoie de predictibilitate pentru a-și putea organiza investițiile, cheltuielile și prioritățile locale.

Afirmația sa este relevantă în acest sens: „Aici putem să dezvoltăm până mâine câte proiecte sunt pregătite la nivelul Consiliului Județean, la ceea ce mă interesează, și sigur, la nivelul primăriilor, cu primarii cu care sunt în legătură permanent, indiferent de la ce partid s-ar afla ei.”

Această observație arată că, în viziunea lui Harpa, întârzierea bugetului nu afectează doar o instituție sau o administrație, ci întregul lanț decizional din teritoriu, de la județ până la cea mai mică primărie.

Prin această intervenție, Daniel Harpa transmite că administrațiile locale au nevoie urgentă de claritate, stabilitate și resurse, iar fiecare zi de întârziere cântărește greu în ritmul investițiilor și în funcționarea normală a instituțiilor publice.