Centrul Social „Împreună”, locul care pentru mulți înseamnă acasă!
„Sunt voluntar! Voluntar în cadrul Asociației „Născută Înger” dar și la DAS Piatra-Neamț! Azi vreau să vă scriu despre Centrul Social „Împreună”, să vi-l prezint din prisma mea de voluntar!
Am pășit în acest centru, timid, acum trei ani, intrând cumva în adevărata instituție a asistenței sociale. Nu cunoșteam cu adevarat ceea ce înseamnă un centru social. Eram familiarizată o cu astfel de instituție, casă de copii, cum era denumit un orfelinat. Pentru că am crescut acasă cu casa de copii, o adusese sora mea, mai ales că mama era cadru didactic în această instituție. Însă un centru social este altceva, beneficiarii săi fiind adulți, dar și copii. La început am fost privită sceptic, însă aici am găsit un colectiv care m-a îmbrățișat cu multă iubire, arătându-mi calea „pe viu” să spunem, a asistenței sociale.
O, de câte ori nu m-am văzut în situații din care nu știam cum să ies, ce să fac, și de câte ori nu am cerut îndrumarea doamnei director Ana Berea sau a doamnei Cloșcă Geanina. Două doamne care m-au îndrumat cu blândețe, dăruire și profesionalism. Știau că nu sunt un profesionist, că sunt doar un om care vrea să aducă un plus de bine în lumea asta. Așa că, pas cu pas m-au îndrumat, m-au susținut în acest vast domeniu al asistenței sociale. Vă mulțumesc! Centrul Social „Împreună”, locul în care atunci când simți că te-ai prăbușit, locul în care, atunci când societatea te trântește de toate marginile sale, vii și găsești înțelegere, sprijin și ceea ce este mai important: un loc pe care îl poți numi „acasă”.
Fără acest centru ar fi fost mai mulți oameni pe străzi, fără sprjin, copii abandonați. Astfel ei, beneficiarii, pot și reușesc, cu răbdare, să iasă din impas. Datorită activităților desfășurate zilnic, îndrumărilor, soluțiilor găsite cu asistenții sociali, lucrătorii din cadrul primariei și a DAS-ului, voluntarilor, ei reușesc să dea un sens vieții lor. Toți cei care au solicitat ajutor au găsit aici profesioniști, oameni care empatizează cu suferința semenilor, oameni care nu îți lipsesc etichete ci te susțin pentru a nu fi exclus din societate.
Alina, Vlad, Ana-Maria, trei tineri care lucrează aici, sunt o altă familie. Profesia de asistent social este legată direct de conceptul de schimbare, dar schimbarea vazută ca dezvoltare. Este o profesie care intervine cand trecem prin schimbări, în cazuri individuale, familii, comunități sau chiar întreaga societate, mai ales că societatea românească este una aflată într-o continuă schimbare socială și economică, generând multe situații limită. Unii reușesc să mențină pasul cu ea, alții se afundă într-un abis din care fără ajutor nu mai poate ieși.
Aici intervin asistentul social, centrele sociale. E mult mai ușor să crezi că nu mai poți reuși decât să lupți zilnic cu tine și să îți revii. De asta asistența socială îți întinde o mână de ajutor, să poți ieși din această situație, caută împreună cu tine soluții de incluziune socială. Părerile sunt pro și contra, însă aș vrea să vă invit o zi pe teren alături de un asistent social sau un voluntar, să îi spuneți unui copil, bătrân sau adult că nu ai soluții sau că nu se încadrează într-un standart al unei societăți care pune accentul mai mult pe depistarea greșelilor, acuzelor și etichetelor.
E mult mai ușor să arunci cu noroi în cineva decât să ai răbdarea necesară pentru a înțelege de ce a ajuns persoana respectivă într-o asemenea situație. Sunt tristă când văd cât de mult blamăm DAS-ul, primăria, primarul pentru greșelile tuturor. Eu fiind zi de zi în acest centru și chiar și în adăpostul oamenilor străzii văd ceea ce nu vedeți toți, munca și preocuparea acestor oameni de-a găsi soluții mereu pentru cel aflat în dificultate. E mult mai ușor să faci ceva urât, oricine poate, decât să faci ceva frumos și trainic, că doar trebuie să muncești din greu pentru asta!
Noi singuri ne blamăm, noi singuri ne vorbim urât vecinii, colegii, concetățenii, țara. Noi gândim greșit ca națiune. Suntem victimele unei gândiri pe care singuri ne-o inducem. De ce? Pentru că nu suntem empatici cu cel din jur, pentru că este mai ușor să acuzi decât să ajuți, pentru că nu suntem învățați să vedem binele și frumosul, realizările, ci răul. E mai ușor să crezi în ceea ce ți se pare decât să crezi realitatea la justa sa valoare. De aici devenim judecători, lipim și dezlipim etichete după bunul plac.
Vă invit cu mine în Centrul Social Împreună să vedeți omul aflat în dificultate, cum împreună cu cei care i-au intins mâna să-l ajute, DAS Piatra Neamț, reușesc să treacă peste traume, să găsească soluții pentru a descoperi calea de-a fi inclus în societate, de-a fi deveni un om de nădejde.
Mi-aș dori să fim mai înțelegători, să nu aruncăm cu noroi în oameni, oricare ar fi ei, să luăm în fiecare zi cu noi cuvântul spus de Dumnezeu: ,,Iubește-ți aproapele”! Doar noi toți putem aduce schimbarea, fiind plini de compasiune, dăruire și iubire. Să fii asistent social, voluntar nu e ușor, dar ai o viață plină de împliniri sufletești, regăsești cerul din tine și apoi îl oferi oamenilor. Iubesc acest centru precum și beneficiarii săi!
Binecuvântări tuturor!”
Semnat: Carmen Suciu
