Bibliotecile școlilor primare din urbea Piatra-Neamț

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Țăranu, fost director în anul 1938, la școala normală de băieți din Piatra-Neamț, conducătorul revistei „Apostolul”, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci sătești și biblioteci școlare”, câteva din bibliotecile școlilor din așezarea aflată în „triunghiul” munților Pietricica, Bahrin și Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV. NO. 1-2” din anul 1939.

Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci școlare cât și punerea în circulație a cărților pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele și meticuloase îndeletniciri (el însuși bibliotecar la școala în discuție)”.

Totodată trebuie să se țină seama de gusturile variate ale cititorilor”, în vederea contribuției „ la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebuie, deci, să conțină și ea cărți variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist”.

Și interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: școlarilor, la sfârșitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (și la oraș), la o consfătuire, specialiștilor, în mod trainic”.

Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiți prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales și rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească și un mijloc mai sigur de orientare în viață; iar pentru societate ar fi un câștig, căci s-ar lepăda credințele deșarte, ideile false și pornirile rele”. Are dreptate profesorul nostru!

Face și o trecere în revistă și a bibliotecilor mari din țară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universității din Cluj cu aproape 500.000  de volume, biblioteci la Tg. Mureș, Alba Iulia, Sibiu, Iași, Cernăuți etc… Toate acestea servesc aristocrației culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare științifică- nu au pornit încă la popularizarea cărții”. Pentru susținerea celor afirmate argumentează prin aceea că„înscrierile izolate de până acum, în această direcție, s-au irosit repede”. Totuși remarca că pentru „preoți și învățători era atât de prețioasă revista „Albina”, „Duminica Poporului” a profesorului Mehedinți, apoi conferințele de la cercurile culturale strânse de Coșbuc, revista Ramura, darurile de la Casa școalelor și câteva foi județene…” Și încă ceva: „inițiativa lui Haret, care a întocmit și un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat.

Acțiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea științei, prin biblioteca „Cunoștinți folositoare”, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot inițiativa regală cu Fundațiile regale”; revista Albina, precum și cercurile culturale de la sate și orașe, prin tipărirea unor cărți mai ieftine”.

Revenind la situația bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra-Neamț, da ca exemplu „organizarea pe criterii noi, științifice, catalogarea bibliografică, fișiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Școala Normală de băieți Piatra-Neamț și biblioteca liceului „Petru Rareș” ce are un catalog pe fișe alfabetice, după sistemul obișnuit al bibliotecilor mari”, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareș l-a avut și „istoricul bibliotecii liceului „Petru Rareș” din Piatra Neamț, întocmit de „domnul C. Turcu, secretarul liceului”.

Bibliotecile școlare din Neamț, atât urbane cât și rurale„au fost înzestrate la începutul lor de Casa școalelor, apoi de Casa Regală-acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moșie regală Broșteni etc”. Dar tot învățătorii „au fost aceia care s-au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor și au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele „școala Nr. 4 fete din Piatra Neamț cu bibilioteci pe clase; la școala Nr. 1 din Piatra Neamț se află o sală proprie pentru bibliotecă”.

În privința bibliotecilor din școlile primare tot învățătorii, în mare parte și-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică și școală, a treia instituție în stat”, cum remarca un slujitor de școală. Cărțile trebuie să împartă lumina, să întrețină obiceiurile, graiul și credința… cărți de basme și literare, și de povestiri istorice din trecutul neamului nostru”. Remarcă totodată, profesorul Țăranu, „vechimea unor bibilioteci școlare din județ, ca acelea de la școala primară nr. 1 de băieți din Piatra Neamț-din 1846-; școala primară de băieți Nr. 1 din Tg. Neamț din 1870; din Nemțișor 1884 etc”.

Dar iată un tablou de bibliotecile școlilor primare din Piatra anului 1935, așa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele școlii, anul înființării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total și natura cărților: literare, științifice, reviste, total, după cum urmează:

„1. Școala de băieți No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428.

2. Școala de băieți No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586.
3. Școala de băieți No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720.
4. Școala de băieți No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300.
5. Școala de băieți No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300.
6. Școala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126.
7. Școala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688.
8. Școala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180.
9. Școala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300.
10. Școala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90, ”.

Așadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Prof. Gheorghe Radu