Au ars pacienți la Piatra-Neamț și Balș, dar încă nu știm cauza. Societatea Română de ATI rupe tăcerea: spitalele sunt „bombe cu ceas”

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat ieri, 5 februarie că procurorii criminaliști din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și ofițerii din cadrul DGPMB – Serviciul Omoruri și Serviciul Criminalistic au finalizat cercetarea la fața locului la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”.

„Ca urmare a finalizării acestei activități, în cauză va fi dispusă efectuarea unei expertize tehnice de către INCD INSEMEX Petroșani, în vederea stabilirii cauzelor incendiului.”, se arată în comunicatul remis opiniei publice.

Potrivit Parchetului, până la acest moment în cauză au fost audiate 33 de persoane, respectiv cadre medicale, personal administrativ, agenți de poliție care au participat la intervenția inițială, precum și rude ale victimelor.

La Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” sunt în curs de efectuare 12 expertize medico-legale cu privire la pacienții decedați, în vederea stabilirii cu certitudine a cauzei morții. Procedura de stabilire a identității pacienților carbonizați în urma incendiului a fost finalizată – prin compararea probelor ADN.

„Totodată, în cauză au fost ridicate dispozitivele de stocare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere și s-a dispus efectuarea unor percheziții informatice asupra acestora, cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 2. Se continuă efectuarea de verificări și cu privire la activitatea serviciilor de apărare contra incendiilor, de mentenanță a instalației electrice și a celor de pază.”, se mai arată în comunicat.

Despre situația de la Piatra-Neamț, ultimele date oficiale din anchetă au apărut pe 17 noiembrie 2020, după care s-a așternut tăcerea. Pe 16 noiembrie a fost finalizată cercetarea la fața locului cu sprijinul experților în construcții și al celor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Institutului Național de Expertize Criminalistice, Institutului Național de Criminalistică din cadrul Poliției Române, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă Petroșani, Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Investigații Criminale și ai Inspectoratului de Poliție Județean Neamț.

Iată ce anunța atunci Parchetul de pe lângă ÎCCJ:

„17.11.2020 – Precizări privind desfășurarea urmăririi penale în cauza privind incendiul de la Piatra Neamț – COMUNICAT – Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele precizări:

În cauza privind incendiul declanșat în ziua de 14 noiembrie 2020 la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, în care se efectuează cercetări in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 1 și 3 din Codul penal și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 1 și 4 din Codul penal, au fost efectuate în continuare activități de urmărire penală și anume:

1. Au fost dispuse expertize și constatări asupra aparaturii medicale ridicate, pentru verificarea ipotezei izbucnirii incendiului ca urmare a funcționării defectuoase a acestora.

2. Obiectele ridicate în vederea expertizării au fost transmise instituțiilor abilitate și desemnate pentru efectuarea expertizelor și constatărilor.

3. A continuat activitatea de identificare a victimelor.

4. Au fost efectuate noi audieri de martori.

Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare. Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

Dacă nici după atâtea luni nu se cunosc cauzele incendiului de la Piatra-Neamț, cel mai probabil nici cauzele incendiului de la Balș nu le vom afla prea curând. Au murit oameni arși de vii pe paturile de spital, zeci de familii au fost nenorocite, dar statul e ocupat cu expertize și cercetări, cu bâlbe și orbecăieli într-un sistem de sănătate bolnav cronic.

Dacă nu știm cauzele, cum e posibil să „vindecăm” sistemul de sănătate? Vom muri în continuare în spitale așteptând rezultatele expertizelor și dreptatea la finalul unor cercetări penale care pot dura ani de zile?

Lucrurile sunt cât se poate de clare și spuse coerent de Societatea Română de ATI:

„Dincolo de cauzele locale ale acestei tragedii, este evident că numărul mare de accidente de acest tip care au avut loc în ultimul timp au la bază două probleme majore, sistemice, comune tuturor spitalelor românești:

-rețele de electricitate și de gaze medicinale (oxigen, aer comprimat) depășite;

-neasigurarea corespunzătoare a contractelor de service si mentenanță pentru echipamentele medicale.”, se arată într-un comunicat de presă apărut după dezastrul de la Balș.

După tragedia de la Piatra-Neamț, Societatea Română de ATI (SRATI) și Comisia ATI precizează că au înaintat autorităților statului român (Președinție, Guvern, Ministerul Sănătății) un Memorandum în care au susținut importanța strategică a rezolvării acestor probleme, pentru a anula vulnerabilitățile sistemice ce transformă spitalele românești în veritabile ’’bombe cu ceas’’.

„În acest sens am prezentat o analiză din care rezultă situația critică în aceste domenii, precum și o evaluare a bugetului necesar pentru rezolvarea lor. Am identificat de asemenea sursele bugetare pentru aceste Programe: fonduri europene pentru modernizarea/upgradarea rețelelor de electricitate și gaze medicinale (buget estimativ 150 milioane de euro) și un Program anual de finanțare a contractelor de service și mentenanță, derulat prin Ministerul Sănătății. Programele au fost apreciate de Președintele României, care a convocat o intâlnire la nivel înalt cu Premierul, Ministrul Sănătății și Secretarul de Stat Dr Raed Arafat, în care s-a convenit necesitatea implementării acestora. Accidentul de la Institutul Matei Balș subliniază încă odată, atât de dureros, urgența absolută a implementării acestor Programe.”, mai arată Societatea Română de ATI.

Societatea Română de ATI mai continuă să spună că există o multitudine de cauze care pot duce la declanșarea unui incendiu într-un spital, dar cele mai grave accidente de acest tip se produc în acele camere / secții unde o sursă de foc poate fi potențată devastator de prezența unei concentrații anormal crescute de oxigen în aerul ambiental (secții unde se administrează oxigen în concentrații terapeutice precum: ATI, UPU, blocuri operatorii, secții unde se administrează oxigen multor pacienți).

În acest sens, Societatea Română de ATI face următoarele precizări:

„1. Afectarea pulmonară (adesea severă) din cursul bolii pandemice COVID-19 a dus la creșterea numărului de pacienți care necesită concomitent administrarea unor concentrații crescute de oxigen (între 40% și 100%) adaptate atât gravitatății bolii cât și modului de administrare a oxigenului (narine și măști faciale uzuale, aparate cu flux mare de oxigen administrat pe canulă nazală sau ventilație mecanică).

Este cunoscut faptul că în orice incintă medicală în care se administrează oxigen cu scop terapeutic pot apărea condiții propice declanșării unui incendiu (chiar și de la o simplă scânteie), atunci când concentrația de oxigen în aer din respectiva incintă depășește intervalul de 23,5 – 25%.

Spre exemplu, o banală placă de circuit imprimat (existentă în oricare tip de aparat medical modern), arde incomplet la o concentrație normală de oxigen în aer (21%) sau la o concentrație de 25%, dar arde complet și cu o flacără mai mare de 10 cm. la o concentrație 30% oxigen.

Recomandările comune internaționale de electrosecuritate medicală specifică faptul că (la presiune ambientală) în incintele medicale concentrația de oxigen în aer NU trebuie să depășească valoarea de 25%, iar semnalarea și evitarea unei astfel de situații periculoase se face prin monitorizare continuă a concentrației de oxigen cu senzori / analizoare de oxigen.

2. Printre condițiile care favorizează acumularea de oxigen în concentrații periculoase în aer (mai mari de 23,5-25%) și deci cresc riscul unui incendiu grav în spitale, enumerăm:

a.       insuficienta ventilare a incintelor medicale în care se administrază oxigen în concentrații mari (în scop terapeutic) poate duce la creșterea concentrației de oxigen peste limitele de siguranță (din păcate, în România sub 10% dintre spitale benficiază de sisteme de ventilație / AC centralizate care să permită împrospătarea controlată și permanentă a aerului; în restul spitalelor, toate vechi de altfel, ventilarea corectă a incintelor medicale se poate face doar prin deschiderea ferestrelor la intervale regulate de timp).

b.      lipsa monitorizării continue a concentrației de oxigen în aerul din incintele medicale (cu ajutorul unor senzori / analizoare de oxigen) reprezintă un risc pentru creșterea necontrolată a concentrației de oxigen în aer la valori peste limitele de siguranță și deci favorizează producerea unor incendii (din păcate de analizoare/ / senzori de oxigen beneficiază foarte puține spitale din România).

c.       Administrarea în scop terapeutic prin narine sau măști faciale uzuale a unui flux nejustificat de mare din punct de vedere medical (> 10 litri/min.) în incinte neventilate corespunzător

d.      administrarea oxigen cu de aparate cu flux mare de oxigen administrat pe canulă nazală în incinte mici, nearesite precum și aglomerarea unor astfel de mai multe aparate în incinte neventilate corespunzător și în absența monitorizării concentrației de oxigen în aer

e.       aglomerarea în saloane cu mai multe paturi a pacienților care necesită oxigenoterapie

Considerăm că pentru a preveni pe viitor apariția unor noi evenimente profund regretabile precum cele care au avut  loc la Spitalul Județean Piatra-Neamț și la Institutul Matei Balș, trebuie luate măsuri concrete printre care și acele măsuri care să evite situațiile enumerate mai sus.

În buna tradiție de cooperare cu Ministerul Sănătății, CNAS, Consilul Național pentru Siguranța Pacienților precum și cu alte instituții în scopul adoptării unor acte normative moderne destiante sistemului de sănătate, SRATI își exprimă deplina disponibilitate de a participa prin experții săi la elaborarea și punerea în practică cît mai rapid a unor măsuri care să diminueze posibilitatea producerii în viitor unor astfel de accidente.”