Atracţia şi riscurile unui viitor în continuă transformare…

Politica publică bugetară împotriva evaziunii fiscale la nivel european a început să fie tot mai atrasă de un curent irezistibil al societății moderne, cel al eliminării banilor lichizi. Înlocuirea prin cărți de credit sau mijloace informatice a plăților clasice cu bancnote și monedă divizionară, prezintă o serie de avantaje aparente.

Politica monetară a băncilor centrale este bazată pe strategii economice eficiente, iar una dintre acestea preconizează că eliminarea progresivă din circulație a lichidităților ar simplifica plățile, odată cu extinderea portofelului electronic.

Pentru susținerea luptei împotriva fraudei, Comisia Europeană a obținut de la Banca Centrală eliminarea bancnotei de 500 de euro.Ca orice fenomen social, forma infracțiunilor fiscale depinde în mare măsură de tehnicile de circulație monetară disponibile într-un anumit stat și configurația lor globală.

Din punct de vedere al siguranței publice, limitarea plăților cash la un anumit plafon încetinește anumite categorii de atitudini infracționale, însă ar trebui să fim în totalitate naivi pentru a putea crede că imaginea unei societăți în care activele sunt operate exclusiv electronic reprezintă soluția ideală.

Deponenții vor deveni captivi în arhivele electronice ale băncilor, iar retragerea banilor proprii din sistem va deveni practic imposibilă.

Cum va fi explorată la nivel politic o societate fără lichidități? Să nu uităm că pentru perioadele de criză populația economisește bani lichizi, investește în aur sau cumpără titluri de valoare garantate de Stat. Ne aducem aminte restricțiile cu privire la retragerea banilor din bănci, în numele interesului general pe durata crizei din Grecia sau Cipru. Este injust și contestabil să nu poți dispune de o parte a patrimoniului propriu datorită unor decizii politice.

Totuși, într-o societate fără bani lichizi, vor mai fi posibile șpăgile?

Până atunci avem pretenția ca  luptătorii autohtoni împotriva corupției să fie ei înșiși modele de moralitate și cinste absolută, nu doar aspiranți la pensii speciale. Chiar dacă unii spun că frica de a pierde puterea ar fi cauza corupției, consider totuși că mai există lucruri nevandabile: manierele și principiile morale.

Grupul Statelor împotriva Corupției- GRECO, organism al Consiliului Europei(Strasbourg),regretă lipsa progresului în privința măsurilor anticorupție din România. Totodată concluzionează prin faptul că România a luat în considerare doar 4 din cele 13 recomandări privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor.

Să nu uităm că evaluările GRECO trebuie să vizeze un domeniu limitat și să conțină informații exacte și actuale, rezultate în urma  anchetelor efectuate la fața locului.

În mod clar, activitatea și rapoartele de până acum au fost generale, redactate pe criterii subiective sau fără fundamentul unor informații reale.

Lupta împotriva corupției reprezintă o prioritate europeană, din acest motiv din 10 iulie 2019 Uniunea Europeană a devenit observator în cadrul corpului anticorupție GRECO din Consiliul Europei.

Scopul GRECO este de a ajuta Statele Membre în identificarea deficiențelor din politica națională, prin monitorizarea standardelor anticorupție, nu de a redacta rapoarte nefundamentate. Prezența reprezentanților UE va duce la realizarea unor acțiuni eficiente, cu un impact real asupra fenomenului corupției.

Nu pot încheia fără să aduc în discuție situația aparent hilară creată în timpul discursului proaspăt alesului candidat USR la Președinția României. Încercând într-o manieră penibilă să reproducă discursul lui Neo din Matrix, Dan Barna s-a adresat probabil susținătorilor săi amatori de MDMA, îndemnând la consumul unor pilule albastre. Dacă va continua această linie în etapa următoare, mesajul spotului său electoral va fi probabil despre despre folosirea supozitoarelor.

„Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc și refuză să intervină.”(Einstein)

Iulian Curelaru, Președinte PER Neamț