Astăzi, 27 decembrie, debutează Festivalul de datini si obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”

Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează miercuri, 27, și joi, 28 decembrie, cea de-a XLIX-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”, manifestare care, ca și anul trecut, se încadrează în programul Târgului de Crăciun la Neamț.
Ca în fiecare an, la Piatra-Neamţ, se reunesc unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri, atât din județ și din ţară. Cetele de colindători, urători şi mascaţi îşi vor întâmpina publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
Anul acesta, „spectacolul” morţii anului vechi şi al renaşterii celui nou va fi adus pe străzile din oraş şi pe scena de pe Platoul Curții Domnești de formații venite de peste graniță, din județele din țară și de grupuri nemțene.
În prima zi a Festivalului vor putea fi urmărite evoluțiile următoarelor formații: Ansamblul “Cununa Someșană” (localitatea Maieru, județul Bistrița Năsăud), Ansamblul folcloric aromân „Dor” (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini şi obiceiuri Farcaşa, „Izvoarele Borcutului” Borca, Alaiul de datini şi obiceiuri Pâncești, „Sumănarii” din Trifeşti, Alaiul de datini şi obiceiuri Bălțătești, Ansamblul folcloric „Mugurașii Mărginenilor” (Mărgineni), Alaiul de datini şi obiceiuri Gârcina, Alaiul de datini şi obiceiuri din Timișești, Alaiul de datini şi obiceiuri din Urecheni şi Ansamblul „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.

Ziua de miercuri va începe cu tradiționala paradă a formațiilor, care se va desfășura, începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasată pe Platoul Curții Domnești, va urma un spectacol extraordinar al măștilor și al obiceiurilor tradiționale din vremea sărbătorilor de iarnă.

Participanţii primei zile:

Ansamblul „Cununa someșană” (comuna Maieru,  județul Bistrița-Năsăud)

Înființat în anul 1970, Ansamblul „Cununa Someșană” valorifică un repertoriu autentic al Văii Someșului Mare, îmbinat cu costumele populare autentice ale aceleiași zone. Are în repertoriu dansuri din întreaga Transilvanie, din Banat, Maramureș și Bucovina.

Ansamblul a câștigat numeroase distincții la festivaluri naționale și internaționale, inclusiv la festivaluri desfășurate în străinătate. Cele mai recente premii sunt Trofeul „Silver Ciupaga”  (Toporașul de argint) și Medalia de Argint, la Festivalul-Concurs Internațional de Folclor din Zakopane, ediția 47, 2015 (Polonia), precum și Medalia de Aur la Festivalul Mondial de Folclor „Les Cultures du Monde” – Gannat, Franța, 2016.

Atât în cadrul celor două festivaluri, cât și în celelalte locații în care a fost invitat, ansamblul „Cununa Someșană” s-a remarcat prin valoarea programului susținut, talentul și măiestria tinerilor artiști populari măiereni. Aceștia au prezentat o deosebită interpretare scenică a obiceiului tradițional al nunții someșene, care a oferit imaginea neasemuitei frumuseți a costumelor populare și a folclorului de pe Valea Someșului.

Coregrafia ansamblului este semnată de Aurel Adrian Salvan, iar conducerea muzicală de Ionel Oarcăs. Pentru Festivalul de la Piatra-Neamț, formația a pregătit un moment coregrafic din Bistrița-Năsăud  – Obicei de nuntă de pe Valea Someșului Mare, un moment susținut de soliștii vocali Silviu Avram și Ionela Varvari și o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei.

Ca orice ansamblu profesionist care se respectă, bistrițenii de la „Cununa someșană” au pregătit un program de colinde și obiceiuri de iarnă reprezentative zonei din care vin.

 Ansamblul Folcloric Aromân „DOR” (Sarighiol de Deal, județul Tulcea)

Acum 38 de ani, la Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea, a luat fiinţă Ansamblul Folcloric Aromân de Cântece şi Dansuri, format din patruzeci de tineri entuziaşti, dansatori, solişti vocali şi instrumentişti.

Conducătorul Ansamblului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer şi director de şcoală, s-a identificat, încă din primele momente, cu visele şi aspiraţiile noului colectiv.

Personalităţi în domeniu (Tita Sever, Elise Stan, Gheorghe Baciu, Emilia Comişel şi mulţi alţii) au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artistică şi autenticitatea Ansamblului, în spectacole sau festivaluri judeţene, naţionale şi internaţionale. Formaţia a evoluat pe numeroase scene ale ţării (Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa, Constanţa, Rădăuţi, Iaşi, Braşov, Zalău, Slatina, Tulcea, Botoşani, Suceava) şi a avut apariţii în mai multe emisiuni culturale de radio şi televiziune.

În perioada anilor 2013-2015, Ansamblul a susţinut peste 80 spectacole, obţinând Marele Premiu – Trofeul „Regele Brazilor”-, la Festivalul Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, Bistriţa-Năsăud şi Marele Premiu la Festivalul „Serbările Deltei” de la Sulina.

Director şi instructor al Ansamblului Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal este prof. drd. ing. Dumitru Caimacan Popescu.

 Alaiul de datini şi obiceiuri din Farcaşa, judeţul Neamţ

Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.

Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.

 Formaţia  „Izvoarele Borcuțului”, comuna Borca

Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală.

Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri „Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă  „Steaua Sus Răsare” de la Piatra-Neamţ.

 Datini si Obiceiuri, Sat Cuejdiu – Com. Gârcina – Jud Neamț

Jocul Urșilor

Cântecul și jocul ursului este un obicei chiar din vremuri Traco-Dacice specific zonei Moldovei. În Satul Cuejdiu Com Gârcina nu se știe cu exactitate de când datează, cu aproximatie de peste 100 ani, fiind preluat de la bunici, strabunici. Acest obicei ocupa  un loc important  ca manifestare de sfintele sărbători de Anul Nou.

Formația compusă din: 1-ursar, 3-5-ursi, un grup de 4-6 balotiste ( fete sau băieți), 2-3 lăutari.

–   Ursarul este îmbrăcat cu haina roșie pantaloni  cu vipușcă și are  pe cap un fes împodobit cu mărgele  hurmuz pene și panglici iar in picioare ghete lungi din piele.

–   Ursii sunt îmbrăcați  în cojoace si piei de oaie purtând un cap de urs făcut din piele de vițel frumos împodobit cu mărgele, fonde și panglici viu colorate flori și cetină de brad, iar în picioare cu opinci.

–   Balotistele îmbrăcate cu costume naționale  ițar, catrință, bârneață, cămăși și bundiță, purtând pe cap căciulă de miel împodobită cu flori și o panglică, iar in picioare având opinci cu ciorapi de lână.

–   Lăutarii au ca instrumente o tobă, acordeon sau o vioară.

La această formație se alătură mai multi tineri ce formează un întreg alai. Alaiul ce umbla din casă în casă jucând și dansând având rolul de a îndepărta gândurile de manie aduse de  spiritele rele spre chemare la iubire, dor și bunătate însoțite de urări de bucurie pentru Noul An, precum reiese din strofele ce se cântă în timpul jocului.

„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ

Formaţia „Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

 Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.