ADI Protecția Animalelor Neamț – mașinăria de tocat bani a CJ Neamț și a primăriilor: 70% din cheltuieli pe salarii, doar 4% pentru sterilizări și microcipări

ADI Protecția Animalelor Neamț este una dintre acele structuri administrative care, pe hârtie, par create pentru o cauză bună, dar care, atunci când te uiți în cifre, ridică o întrebare simplă și brutală: protejăm animalele sau protejăm o birocrație scumpă, întreținută din banii Consiliului Județean și ai primăriilor din Neamț?
De mai bine de trei ani, această asociație încasează cotizații de la CJ Neamț și de la primăriile membre, promite că va rezolva problema câinilor fără stăpân, anunță proceduri, strategii, protocoale, campanii, concesionări și reluări de activitate, dar rezultatul concret rămâne mereu împins în viitor: anul viitor, la primăvară, după finalizarea procedurii, după desemnarea operatorului, după încă o consultanță.
Între timp, un lucru funcționează impecabil: salariile se plătesc.
În 2025, ADI Protecția Animalelor Neamț a cheltuit 818.534 de lei cu salariile și contribuțiile aferente, adică 70,4% din toate cheltuielile asociației. Raportat la cele șase posturi ocupate, rezultă un cost mediu de aproximativ 11.370 de lei pe lună pentru fiecare post ocupat. Nu spunem că acesta este salariul net al fiecărui angajat, ci costul total suportat de asociație, cu contribuții incluse. Dar chiar și așa, suma este uriașă pentru o structură care nu poate arăta, după trei ani, rezultate proporționale cu banii publici primiți.
Și aici este problema reală: ADI nu are doar un simplu angajat care răspunde la telefon, ci are director executiv, director adjunct, coordonator de departament, consilier juridic, secretar și responsabil cu achizițiile. Exact zona administrativă este ocupată și plătită, în timp ce posturile tehnice, cele care ar trebui să țină direct de monitorizare și intervenție, apar neocupate în raportul asociației.
Cu alte cuvinte, ADI și-a construit conducerea, și-a construit biroul, și-a construit aparatul administrativ, a cumparat o mașină nouă, a platit mii de euro pe consultanță dar serviciul pentru care primăriile plătesc rămâne, an după an, în lucru.
De la înființare până la sfârșitul anului 2025, prin ADI au trecut 4.513.880 de lei. În 2023, asociația a raportat venituri de 1.236.845 de lei. În 2024, veniturile au urcat la 1.977.001 lei. În 2025, au fost încă 1.300.034 de lei. Rapoartele arată că acești bani provin aproape integral din cotizațiile membrilor, adică din banii Consiliului Județean și ai primăriilor.
Din peste 4,5 milioane de lei încasați în trei ani, suma identificată clar pentru programul contractual de sterilizare și microcipare este de 197.772 lei. Prin acest contract au fost raportate 728 de sterilizări și 636 de microcipări. Asta înseamnă că numai aproximativ 4,4% din veniturile încasate de ADI au ajuns în programul contractual de sterilizare și microcipare.
Restul banilor s-au dus pe funcționare, salarii, achiziții, consultanță, mașină, combustibil, utilități sau au rămas în conturi.
Raportul pe 2025 mai arată ceva care spune totul despre priorități: pentru fiecare leu cheltuit pe programul contractual de sterilizare și microcipare, ADI a cheltuit peste patru lei pe personal. Adică structura creată pentru a rezolva problema animalelor fără stăpân a ajuns să coste, în primul rând, prin propria ei existență.
Sigur, angajații ADI nu trebuie să opereze personal animalele, nu sunt medici veterinari și nu acesta este rolul lor. Dar exact pentru organizarea serviciului, pentru contractarea operatorilor, pentru monitorizare, pentru coordonare și pentru rezultate sunt plătiți. Iar după trei ani nu mai poți veni în fața primăriilor și a contribuabililor doar cu explicația că procedurile sunt în derulare.
ADI raportează și campanii suplimentare de sterilizare realizate cu sprijin extern, prin organizații din Germania și Marea Britanie. Foarte bine că au existat aceste campanii, numai că ele nu pot fi folosite pentru a acoperi lipsa de eficiență a banilor publici colectați local. Dacă ONG-uri din străinătate vin și sprijină sterilizări în Neamț, meritul financiar nu poate fi trecut în contul milioanelor plătite de CJ și primării către ADI.
Raportat la întreaga perioadă de existență a asociației, cele 728 de sterilizări plătite prin contractul ADI înseamnă mai puțin de cinci sterilizări pe săptămână, adică o sterilizare la aproximativ o zi și jumătate. Dacă includem și campaniile finanțate din exterior, media ajunge la aproximativ o sterilizare pe zi. Aceasta este realitatea seacă din spatele unei structuri care a consumat milioane și care promite, an de an, că adevăratele rezultate urmează.
În 2023 ni s-a spus că se pun bazele. În 2024 ni s-a spus că se pregătește campania. În 2025 ni s-a spus că urmează concesionarea. În 2026 se plătește încă o consultanță de mii de euro pentru concesionare. De fiecare dată, rezultatul final este mutat mai departe, ca într-un joc administrativ în care singurul lucru sigur este că bugetul se consumă.
Între timp, ADI a cumpărat și o Dacia Duster de 91.152 de lei. A plătit consultanță de 12.000 de lei în 2024, consultanță de 35.000 de lei în 2025, încă o consultanță de 35.000 de lei în 2026 și servicii de consultanță privind riscurile. În total, consultanțele identificate ajung la 82.900 de lei, iar împreună cu autoturismul vorbim despre 174.052 de lei.
Poate că toate aceste achiziții sunt legale. Poate că mașina are justificare. Poate că fiecare contract de consultanță are hârtia lui, referatul lui și procedura lui. Dar legal nu înseamnă automat eficient, iar aici discuția nu este doar despre respectarea procedurilor, ci despre risipirea banului public într-o structură care livrează mult prea puțin față de cât consumă.
Mai ales că ADI are deja responsabil cu achizițiile angajat. Atunci întrebarea este inevitabilă: dacă plătim responsabil cu achizițiile în aparatul propriu, de ce mai plătim an după an consultanță externă pentru achiziții și concesionare? Câte consultanțe mai trebuie cumpărate până când serviciul devine funcțional?
Aici nu mai vorbim despre o simplă întârziere administrativă. Vorbim despre un model de funcționare în care banii publici intră constant, aparatul propriu este plătit constant, dar rezultatele concrete rămân modeste și întârziate. Iar când o asociație creată pentru protecția animalelor ajunge să cheltuiască într-un an 70% din bani pe personal și să poată indica, pe trei ani, doar 4,4% din venituri pentru programul contractual de sterilizare și microcipare, problema nu mai este una de comunicare, ci una de eficiență și responsabilitate.
Nu spunem că s-a furat. Nu spunem că oamenii nu vin la serviciu deși am putea discuta pe aceastp temă. Nu spunem că fiecare cheltuială este ilegală. Spunem ceva mult mai simplu și mult mai greu de contrazis: ADI Protecția Animalelor Neamț consumă prea mulți bani publici pentru rezultate prea mici.
Consiliul Județean și primăriile nu pot continua să plătească la nesfârșit o structură care, de trei ani, promite că va deveni eficientă „în curând”.
Protecția animalelor nu se face cu organigrame, nu se face cu promisiuni mutate de la un an la altul și nu se face cu hârtii care explică de ce rezultatele vor apărea mai târziu. Se face cu intervenții, sterilizări, microcipări, adăpostire, tratamente, adopții și servicii funcționale pentru comunități.
Poate a venit timpul ca, după atâția ani de tocat bani publici, cineva să stingă lumina la ADI Protecția Animalelor Neamț. Dincolo de toate datele prezentate în articol, care arată clar că banii sunt cheltuiți fără rezultate pe măsură, nu am găsit niciun primar, niciun ONG și nicio voce relevantă care să se declare mulțumită de activitatea acestui ADI. Măcar un primar să spună că este mulțumit, cineva din conducerea Consiliului Județean sau măcar un ONG de protecție a animalelor. Nimeni nu pare mulțumit. Atunci de ce mai funcționează încă?
Iosub Robert