Abțibildurile, surprizele și colecțiile copilăriei: micile comori ale unei generații care știa să se bucure de lucruri simple

Au fost vremuri în care o bucățică de hârtie colorată, un abțibild sau o surpriză găsită într-o gumă de mestecat puteau transforma o zi obișnuită într-una memorabilă. Copiii strângeau imagini cu mașini, fotbaliști, personaje din desene animate, șervețele parfumate, timbre sau figurine din plastic. Le păstrau în cutii, în sertare, între paginile caietelor și, mai ales, le schimbau între ei. Pentru generațiile care au copilărit în anii ’80, ’90 și la începutul anilor 2000, aceste obiecte aparent neînsemnate reprezentau adevărate comori.

Astăzi, când aproape orice imagine poate fi găsită pe internet în câteva secunde, este greu de explicat emoția pe care o simțea un copil atunci când desfăcea ambalajul unei gume și descoperea exact surpriza care îi lipsea din colecție. Sau dezamăgirea când găsea, pentru a cincea oară, aceeași imagine.

Guma Turbo și mașinile pe care le visam

Puține produse au rămas atât de puternic în memoria copiilor anilor ’90 precum guma Turbo. Produsă în Turcia, de compania Kent, aceasta a devenit populară în România mai ales după 1990. Atracția nu era doar guma cu aromă de fructe, ci surpriza ascunsă în ambalaj: o imagine cu o mașină sau o motocicletă, însoțită de denumirea modelului și, în multe cazuri, de informații tehnice.

Ferrari, Lamborghini, Porsche, BMW sau Mercedes erau mașini pe care cei mai mulți copii le vedeau doar în fotografii sau la televizor. Într-o Românie în care autoturismele occidentale erau încă o noutate, surprizele Turbo deschideau o fereastră către o lume fascinantă.

Fiecare imagine avea un număr, iar colecționarii încercau să completeze seriile. Nu era deloc simplu. Unele surprize apăreau de mai multe ori, altele păreau imposibil de găsit.

Existau copii care puteau recunoaște zeci de modele de automobile doar după imaginile păstrate într-un teanc legat cu elastic. O surpriză rară putea valora, în negocierile dintre colegi, mai multe imagini obișnuite.

Și nu doar Turbo avea succes. Gumele TipiTip, Ülker și alte sortimente cu surprize au alimentat pasiunea pentru colecționat. Pentru mulți copii, ambalajul era desfăcut cu mai mult interes decât cel acordat produsului propriu-zis.

Abțibildurile care decorau caiete, dulapuri și ghiozdane

Abțibildurile aveau propria lor lume. Colorate, lucioase, uneori cu sclipici sau cu imagini care se schimbau în funcție de unghiul din care erau privite, ele erau nelipsite din colecțiile multor copii.

Unele înfățișau animale, flori, inimioare sau personaje din desene animate. Altele prezentau vedete, mașini ori diverse simboluri la modă.

Caietele, penarele, ghiozdanele și ușile dulapurilor deveneau adevărate expoziții. Dar nu toate abțibildurile ajungeau să fie lipite. Dimpotrivă, cele considerate deosebite erau păstrate cu grijă, uneori ani întregi, tocmai pentru a nu fi deteriorate.

Exista și o mică dilemă a copilăriei: să lipești abțibildul preferat și să te bucuri de el în fiecare zi sau să îl păstrezi intact, pentru colecție?

Schimburile din pauza mare: o adevărată economie a copilăriei

În curtea școlii sau în fața blocului, surprizele deveneau monedă de schimb.

Copiii veneau cu teancurile lor, căutau imaginile lipsă și negociau. Două surprize pentru una, trei pentru una mai rară sau un schimb considerat avantajos de ambele părți.

Nu exista un catalog universal al valorilor. Fiecare grup își stabilea propriile reguli, în funcție de raritatea imaginilor și de cât de mult și le doreau ceilalți.

Uneori apăreau certuri, alteori se legau prietenii. Schimburile îi obligau pe copii să discute, să negocieze, să accepte un refuz sau să aștepte până când cineva găsea piesa dorită.

Colecțiile nu se completau cu un simplu clic. Era nevoie de timp, răbdare, noroc și, câteodată, de ajutorul tuturor prietenilor.

Albumele cu fotbaliști și bucuria unei colecții complete

Pentru pasionații de fotbal, colecțiile cu jucători reprezentau o categorie aparte. Imaginile cu fotbaliști, echipe și embleme erau adunate, comparate și schimbate cu aceeași seriozitate cu care adulții discutau despre rezultatele meciurilor.

Unele colecții aveau albume speciale, cu spații numerotate pentru fiecare imagine. Un loc rămas gol devenea o mică obsesie. Puteau trece săptămâni până când apărea abțibildul care lipsea.

Pentru copii însă, prestigiul unei colecții nu ținea de numele producătorului. Important era să ai imaginile pe care ceilalți le căutau și, dacă se putea, un album complet.

Șervețele parfumate, timbre și alte comori păstrate în cutii

Nu toate colecțiile proveneau din ambalajele dulciurilor.

Șervețelele colorate sau parfumate, ilustratele, timbrele poștale, calendarele de buzunar, cărțile poștale și chiar ambalajele unor produse puteau deveni obiecte de colecție.

Șervețelele, de exemplu, erau păstrate cu atenție pentru a nu se îndoi sau rupe. Unele erau apreciate pentru imprimeurile florale, altele pentru personaje sau pentru parfumul lor. Nici vorbă să fie folosite la masă!

Timbrele aveau farmecul lor, mai ales atunci când erau primite de la rude din alte orașe sau din străinătate. Pentru copiii pasionați de filatelie, fiecare plic putea ascunde o piesă nouă.

Înainte de 1989, când accesul la multe produse din import era limitat, asemenea obiecte puteau trezi un interes deosebit. După Revoluție, diversificarea mărfurilor din magazine a adus și alte categorii de mici obiecte de colecționat.

Fiecare copil avea propriul sistem de organizare: cutii de pantofi, plicuri, albume improvizate sau sertare despre care părinții știau doar că nu trebuie să arunce nimic din ele.

Surprizele din pufuleți și ouăle de ciocolată

În anii ’90 și 2000, și pungile de pufuleți au devenit, pentru unii copii, o sursă de surprize. Micile jucării și obiectele promoționale găsite în interior transformau cumpărarea unei gustări într-un joc al norocului.

Diversificarea pufuleților, inclusiv apariția variantelor cu surprize, a făcut parte din schimbările pieței românești de după 1989.

O altă atracție o reprezentau ouăle Kinder Surprise. În interiorul oului de ciocolată se afla o capsulă cu o jucărie, adesea alcătuită din mai multe componente.

Farmecul consta și în asamblarea figurinelor. Unele necesitau răbdare, altele deveneau imediat personaje în jocurile inventate de copii.

Un sertar plin cu asemenea figurine putea reprezenta rezultatul mai multor ani de colecționat.

De ce ne amintim atât de bine aceste lucruri?

Poate pentru că surprizele și abțibildurile nu erau doar obiecte. Erau legate de momente și oameni.

O imagine primită de la un coleg putea aminti de o prietenie. Un abțibild lipit pe coperta unui caiet putea readuce în memorie școala primară. O cutie cu surprize Turbo putea însemna după-amiezile petrecute în fața blocului, înconjurat de alți copii.

Colecționatul oferea și un sentiment de reușită. Fiecare piesă nouă însemna un pas către completarea seriei, iar fiecare schimb avantajos era o mică victorie.

Desigur, copilăria acelor ani nu era neapărat mai fericită sau mai lipsită de griji decât cea de astăzi. Existau diferențe economice între familii, iar pentru unii copii chiar și cumpărarea unei gume de mestecat reprezenta o cheltuială ocazională.

Poate tocmai de aceea obiectele mărunte aveau uneori o importanță atât de mare. O surpriză dorită nu putea fi obținută întotdeauna pe loc, iar așteptarea făcea parte din experiență.

Micile comori au ajuns astăzi obiecte de colecție

Interesant este că multe dintre aceste obiecte nu au dispărut. Au rămas uitate în casele părinților, în cutii de carton, printre manuale vechi și fotografii de familie.

Altele sunt astăzi căutate de colecționari. Pe platformele de vânzări apar surprize Turbo, serii incomplete sau albume păstrate din anii ’90, uneori la prețuri de sute de lei. Totuși, sumele solicitate în anunțuri nu trebuie confundate cu prețurile la care obiectele sunt efectiv vândute.

Dincolo de eventuala valoare comercială, aceste colecții au devenit mărturii ale unei epoci. Ele spun câte ceva despre produsele disponibile atunci, despre desenele animate și personajele populare, despre pasiunea pentru automobile și fotbal, dar și despre felul în care copiii își petreceau timpul liber.

Iar cine descoperă astăzi, întâmplător, un plic cu surprize vechi înțelege imediat cât de multe amintiri pot încăpea în câteva bucăți de hârtie.

Pentru că, în fond, nu mașina din imagine sau abțibildul în sine erau cele mai importante. Ci bucuria de a le descoperi, prietenii cu care făceam schimburi și sentimentul acela că tocmai găsisem ceva extraordinar.

Și poate că undeva, într-un sertar pe care nu l-am mai deschis de ani întregi, ne așteaptă încă surpriza care ne lipsea din colecție.

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și