LECȚIILE COLECȚIILOR PROF. VARODIN
DUMITRU VARODIN ȘI LECȚIILE COLECȚIILOR
Celebrul numismat român din Piatra Neamț, profesorul Dumitru Varodin și-a extins aria colecțiilor sale prin noi achiziții. Până să le prezentăm, vă reamintim că acest pasionat colecționar ne-a oferit, prin intermediul mass-media, un buchet de rarități monetare de pe întreg globul pământesc. Fără suportul deplin al familiei este dificil să te extizi și să obții o recunoaștere națională a valorilor acumulate cu răbdare și sacrificii. În acest sens, soția sa, d-na dr. Lidia Varodin este un frumos și rar exemplu(vezi foto nr. 1, familia Varodin). Prof. Dumitru Varodin ne-a familiarizat cu tot soiul de curiozități numismatice: de la neobișnuitul obiect monetiform, cunoscut mai ales sub denumirea comună de ”limba de tigru”(vezi foto nr. 2 și foto nr. 3), confecționat din argint și bronz, specific Regatului Luang Prabang(1707-1889, identificat în jumătatea de Nord a Laosului) și până la paradoxalul ”dolar sovietic chinezesc”(vezi foto nr. 4 și foto nr. 5). După 156 de ani de stăpânire colonială britanică asupra Hong-Kong-ului(vezi foto nr. 6-monede coloniale britanice din colecția Varodin), la 30 iunie 1997, ca urmare a politicii ideologului Deng Xiao Ping(”o țară, două sisteme”), acest străvechi teritoriu chinez a revenit la patria-mamă, drept pentru care s-au emis, printre altele, mai multe monede jubiliare(vezi foto nr. 7-colecția Varodin). Este adevărat că Hong Kong-ul a cunoscut pentru scurt timp și ocupația japoneză, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, fapt atestat de o bancnotă emisă în 1943(vezi foto nr. 8 și foto nr. 9). Spre deosebire de restul Chinei, unde funcționează yuanul, cu portretul răposatului lider comunist Mao Zhe Dong(vezi foto nr. 10), de numele căruia sunt legate atât acțiuni benefice cât și unele sângeroase(”Revoluția culturală chineză”), populația Hong Kong-ului manifestă aceeași simpatie față de dolar(vezi foto nr. 11), chiar dacă s-a produs unificarea mult așteptată(mai mult la Beijing). Recentele revolte din fosta colonie britanică, unde s-a născut celebrul Bruce Lee, probează că mentalitățile se schimbă mai greu decât culoarea bancnotelor, iar gustul pentru democrație și libertate a căpătat rădăcini trainice. Intervenții brutale și sângeroase, de genul celor din Piața Tian an Men, din iunie 1989, pot dăuna grav imaginii și economiei chineze. Valoarea pedagogică a studierii bancnotelor și monedelor unui stat este utilă și azi.
LECȚIA ATLASULUI GERMAN
Dornic de informații suplimentare, Dumitru Varodin s-a apucat să colecționeze albume de geografie. Recent a achiziționat cel mai valoros atlas interbelic: ”ANDREES HANDATLAS”, ediția din anul 1937(ultima din această gamă de mari dimensiuni, tipărită la Leipzig-vezi foto nr. 12). La paginile 55 și 56 este prezentată harta României Mari(vezi foto nr. 13). În ediția din 1909 se poate vedea teritoriul României așa cum nu și l-ar dori nici un român adevărat din ziua de azi(vezi foto nr. 14). ”Andrees Allgemeiner Handatlas” este opera unui mare cartograf german, Richard Andree(1835-1912, vezi foto nr. 15), continuată și după decesul acestuia până la ediția cu numărul 9(singura ediție offset), din 1937, publicată de Velhagen & Klasing, Bielefeld în Leipzig. Detaliile, calitatea excepțională, cromolitografiile și prețul foarte avantajos au permis să câștige competiția cu producțiuni consacrate, cum ar fi ”Stielers Handatlas”(edițiile 7 și 8). Prima ediție a apărut în 1881, ultima ediție fiind editată de Konrad Frenzel. O hartă a ediției britanice ”ANDREES HANDATLAS”, din 1895(vezi foto nr. 16) prezintă răspândirea etniilor majoritare din Balcani. În ciuda prigoanei turcești, grecești, maghiare și rusești se poate vedea că românii și frații lor sud-dunăreni, kutzo-vlahii, ocupau poziții teritoriale importante. Dacă Primul Război Mondial ne-a întregit cât de cât, împlinind aspirațiile de veacuri, Al Doilea Război Mondial a lăsat România fără o parte importantă a teritoriului său de viețuire permanentă. Astăzi, când tentațiile teritoriale ale unor vecini sunt tot mai evidente, lecțiile unor hărți geografice pot trezi pacific starea de responsabilitate națională, până nu e prea târziu. Chinei i-au trebuit 156 de ani pentru a redobândi ceea ce era al său! Pentru că e China! Cât i-ar trebui României? Text: MIHAIL-SORIN GAIDAU











