Statul trebuie să achite aproximativ 1 miliard de euro pentru restanțele salariale ale magistraților. Ce presupune decizia definitivă a instanței?

Guvernul României și Ministerul Finanțelor sunt obligate să asigure fondurile necesare achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro. Decizia a devenit definitivă pe 15 octombrie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul formulat de Executiv. Hotărârea prevede un termen de 10 zile pentru punerea în executare, iar întârzierile pot atrage penalități.

Procesul a fost inițiat de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, după ce autoritățile nu au asigurat sumele necesare achitării unor drepturi salariale stabilite anterior prin hotărâri judecătorești.

Pe 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat autoritățile să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea, însă recursurile au fost respinse definitiv pe 15 octombrie.

De unde provin restanțele de aproximativ 5 miliarde de lei?

Sumele nu reprezintă o nouă majorare salarială acordată magistraților în octombrie 2026, ci diferențe salariale acumulate în anii anteriori.

În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu aproximativ 25%, în aplicarea unor hotărâri judecătorești privind salarizarea. Majorările au avut efect retroactiv, începând din 2018.

Plata diferențelor a fost ulterior eșalonată, iar o parte dintre obligații a fost amânată prin acte normative succesive.

Potrivit ÎCCJ, întârzierile au dus la acumularea unor dobânzi și penalități, ceea ce a mărit considerabil datoria inițială a statului.

Ce trebuie să facă Guvernul în termen de 10 zile?

Hotărârea menținută de instanța supremă stabilește că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă.

Acest termen nu presupune neapărat virarea integrală a celor 5 miliarde de lei către beneficiari. Potrivit explicațiilor oferite de purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, Executivul trebuie să înceapă demersurile necesare pentru stingerea obligațiilor, inclusiv procedurile de alocare a fondurilor.

Reprezentanții instanței supreme au precizat că există mai multe modalități prin care statul își poate îndeplini obligațiile, de la plata efectivă până la emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.

În cazul întârzierilor, hotărârea Curții de Apel București prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie, în condițiile stabilite de lege.

O dispută între Guvern și puterea judecătorească

Litigiul a generat și o controversă privind atribuțiile instituțiilor statului.

Fostul premier Ilie Bolojan a susținut că instanțele nu ar trebui să se substituie Guvernului și Parlamentului în stabilirea alocărilor bugetare. Acesta a sesizat Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea Constituțională a respins însă sesizarea, stabilind că nu există un asemenea conflict între Guvern și Înalta Curte.

De cealaltă parte, ÎCCJ a argumentat că obligațiile stabilite prin hotărâri definitive trebuie respectate, indiferent de prioritățile bugetare ale Executivului.

Noul Guvern trebuie să găsească soluții pentru plata restanțelor

Responsabilitatea gestionării acestei obligații financiare revine acum Guvernului condus de Luca Niculescu, învestit de Parlament pe 20 octombrie.

Întrebat, după depunerea jurământului, de unde vor proveni fondurile necesare, premierul a declarat:

„Într-adevăr, este o decizie venită recent, ne vom apleca foarte, foarte repede asupra ei, vom începe un dialog în așa fel încât să găsim o soluție, dar, cum spuneați dumneavoastră, este urgentă și în câteva zile veți avea un răspuns”.

Obligația de plată intervine într-un context bugetar dificil, în care România încearcă să reducă deficitul public și să limiteze cheltuielile statului.

Decizia definitivă confirmă obligația autorităților de a asigura plata drepturilor salariale restante. Modalitatea concretă de finanțare și calendarul achitării efective a sumelor trebuie însă stabilite de Executiv.