Pleonasme, procente și logică la concursul pentru directori de școli. Ce subiecte au primit candidații din Neamț

Candidații la funcțiile de director și director adjunct din școlile de stat au susținut marți, 13 octombrie 2026, proba de evaluare a competențelor. Testul a cuprins 20 de întrebări, de la identificarea pleonasmelor și interpretarea unor regulamente până la calcule cu procente și probleme de logică. În Neamț, înaintea examenului, erau validate 169 de dosare și 206 opțiuni pentru 169 de posturi vacante.

Pentru candidații din județ, centrul de concurs a fost stabilit la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț. Proba a fost programată între orele 10:00 și 11:00, cu evaluarea lucrărilor începând de la ora 11:00. Potrivit anunțului Inspectoratului Școlar Județean Neamț, rezultatele inițiale se afișează în aceeași zi, la sediul instituției și pe site-ul inspectoratului.

20 de întrebări într-o oră

Subiectele elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare au avut câte patru variante de răspuns, dintre care una singură corectă. Fiecare răspuns corect valorează 0,50 puncte, iar timpul efectiv de lucru a fost de 60 de minute.

Documentul precizează că situațiile, textele și datele folosite sunt fictive. Rezolvarea trebuia făcută exclusiv pe baza informațiilor din enunțuri, fără a necesita cunoștințe de legislație, management sau didactică. Calculele puteau fi realizate mintal ori pe ciornă.

Prin urmare, regulamentele despre închirierea unei săli de sport, acordarea burselor sau suplinirea profesorilor trebuie citite ca exerciții de înțelegere a textului. Ele nu descriu obligatoriu regulile aplicabile în realitate în școli.

Prima întrebare: recunoașterea unui pleonasm

Testul a început cu o cerință de limba română: identificarea enunțului care nu conține o exprimare redundantă.

Candidații au avut de ales între propoziții care includeau formulările „au colaborat împreună”, „a anticipat dinainte”, „a avansat înainte” și enunțul corect: „Rezultatele evaluării au fost comunicate părinților chiar în ziua probei”.

Un alt exercițiu verifica folosirea unor cuvinte apropiate ca formă, dar cu înțelesuri diferite. În variantele propuse apăreau confuzii între „familiar” și „familial”, „eminent” și „iminent”, respectiv „complimentar” și „complementar”.

Răspunsul corect era propoziția în care verbul „a relevat” era utilizat cu sensul de a evidenția: „Analiza datelor a relevat o scădere a frecvenței la clasele a IX-a”.

Regulamente, priorități și excepții

Mai multe întrebări cereau citirea atentă a unor proceduri și identificarea concluziilor susținute de acestea.

În cazul închirierii unei săli de sport, regulamentul fictiv acorda prioritate asociațiilor sportive afiliate unei federații, indiferent de data depunerii cererii. Variantele greșite modificau detalii esențiale: confundau zilele lucrătoare cu cele calendaristice, eliminau necesitatea acordului directorului sau introduceau o notificare care nu era prevăzută.

Un alt subiect prezenta absența unui profesor de fizică și o ordine obligatorie pentru suplinire. În situația descrisă, profesorul de chimie disponibil avea prioritate față de dirigintele clasei, deoarece făcea parte din aceeași arie curriculară cu fizica. Conform procedurii din exercițiu, ora era consemnată ca efectuată.

La întrebarea despre burse, candidații trebuiau să facă diferența între eligibilitatea pentru un sprijin și obținerea efectivă a acestuia. Faptul că un elev îndeplinea condițiile nu garanta că primea bursa, deoarece solicitările puteau depăși numărul burselor disponibile.

Cum se împarte un buget de 12.000 de lei

Partea numerică a inclus o problemă privind distribuirea bugetului unei școli pentru materiale didactice.

Din suma de 12.000 de lei, 40% trebuia alocată laboratoarelor. Jumătate din banii rămași mergea la bibliotecă, iar cealaltă jumătate la alte destinații.

Rezolvarea presupunea alocarea a 4.800 de lei pentru laboratoare, rămânând 7.200 de lei. Împărțirea acestei sume în două conducea la răspunsul corect: 3.600 de lei pentru celelalte destinații.

O altă cerință solicita continuarea șirului 3, 5, 9, 17, 33. Diferențele dintre termeni se dublează succesiv — 2, 4, 8, 16 — astfel încât următoarea diferență este 32, iar următorul număr este 65.

Procentele și punctele procentuale, o distincție esențială

Un exercițiu compara rezultatele la Evaluarea Națională din doi ani consecutivi. În primul an, 180 dintre cei 240 de elevi obținuseră cel puțin nota 5. În anul următor, situația era de 200 din 250.

Cele două ponderi sunt de 75% și 80%, ceea ce înseamnă o creștere cu 5 puncte procentuale.

Întrebarea verifica atenția la indicatorul cerut. Diferența dintre două ponderi, exprimată în puncte procentuale, nu este același lucru cu variația procentuală relativă.

La problema despre absențe, candidații trebuiau să raporteze numărul absențelor nemotivate la efectivul fiecărei clase. Clasa a V-a B, cu 208 absențe nemotivate și 26 de elevi, avea media cea mai mare: 8 absențe nemotivate pentru fiecare elev.

Un alt tabel prezenta situațiile de medie anuală sub 5 la cinci discipline. Totalul scădea de la 150 la 105, adică o reducere de 30%. Datele reprezentau situații pe discipline, nu neapărat elevi diferiți.

Cine este de serviciu joi și cine trebuie să intre în comisie

Ultimele exerciții puneau accent pe raționamentul logic și pe respectarea simultană a mai multor condiții.

La unul dintre subiecte, cinci profesori trebuiau repartizați de serviciu de luni până vineri. Condițiile stabileau, între altele, că profesorul de istorie urma imediat după cel de limba și literatura română, iar profesorul de fizică trebuia să fie repartizat înaintea celui de matematică.

Ordinea care respectă toate regulile este: biologie luni, fizică marți, matematică miercuri, limba și literatura română joi și istorie vineri.

Ultima problemă cerea formarea unei comisii de exact trei membri, dintre șase profesori. Existau condiții de includere și incompatibilitate, iar candidatul trebuia să identifice profesorul prezent în orice comisie posibilă. Răspunsul corect era profesorul de istorie.

Alte cerințe verificau dacă participanții evită concluziile care depășesc informațiile disponibile. De exemplu, din faptul că o clasă nu îndeplinește pragul de 28 de elevi se poate deduce că are cel mult 27, dar nu că are exact 27.

Baremul complet al probei

Răspunsurile corecte, conform baremului oficial, sunt următoarele:

Întrebarea	Răspuns corect	Întrebarea	Răspuns corect
1	D	11	B
2	A	12	A
3	D	13	C
4	B	14	C
5	C	15	D
6	B	16	D
7	A	17	C
8	B	18	A
9	C	19	B
10	A	20	D

Documentele pot fi consultate integral: subiectele probei de competențe și baremul de evaluare.

Minimum 12 răspunsuri corecte pentru promovare

Proba este eliminatorie, iar pragul de promovare este nota 6, echivalentul a 12 răspunsuri corecte. Nota obținută nu intră în media finală a concursului. Candidații pot contesta rezultatul în termen de 24 de ore de la comunicarea acestuia, potrivit informării Ministerului Educației și Cercetării.

Pentru Neamț, cele 169 de dosare validate reprezintă situația înscrierilor, nu numărul candidaților prezenți sau promovați. Totodată, existența a 206 opțiuni pentru 169 de posturi nu arată cum este distribuită concurența între școli. Ocuparea funcțiilor depinde de opțiunile candidaților și de rezultatele tuturor etapelor.

Concursul continuă pe 20 octombrie

Următoarea probă scrisă este programată pentru 20 octombrie 2026 și va evalua cunoștințele de management și legislație școlară.

Între 21 octombrie și 4 noiembrie, comisiile de interviu vor realiza evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și a planurilor de acțiune. Interviurile sunt programate în perioada 12–27 noiembrie, iar rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie 2026.

Ziar Piatra-Neamț a prezentat anterior proiectul de calendar și bibliografia, în etapa de consultare publică. Datele etapelor prezentate în acest articol urmează informarea actualizată a Ministerului.