Fake news marca USR despre Ionel Arsene: Cristian Ghinea vorbește despre „luni de tergiversare”, dar actele italiene arată doar șapte zile

Senatorul USR Cristian Ghinea a lansat în spațiul public o acuzație extrem de gravă, susținând că autoritățile române ar fi putut să îl preia pe Ionel Arsene din Italia, însă ar fi tergiversat timp de mai multe luni trimiterea unei mașini, până când fostul președinte al Consiliului Județean Neamț a obținut suspendarea predării din motive medicale. Numai că hotărârile instanțelor italiene și cronologia oficială a cazului arată cu totul altceva: din momentul în care predarea a devenit definitiv executorie și până la suspendarea acesteia au trecut exact șapte zile, nu „luni de zile”.

Ghinea a susținut că informația i-ar fi venit „din interiorul instituțiilor” și a relatat că autoritățile italiene le-ar fi transmis polițiștilor români: „Veniți și luați-l. Trimiteți o mașină și vi-l aducem la graniță.” Potrivit senatorului USR, polițiștii români ar fi solicitat aprobarea pentru deplasare, dar discuțiile s-ar fi prelungit „luni de zile”, până când instanța din Bari a suspendat predarea. Ghinea i-a indicat politic pe Marcel Ciolacu, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu și a pus sub semnul întrebării inclusiv starea de sănătate a lui Arsene, afirmând că acesta „nu părea bolnav în poze”.

Documentele judiciare publice nu confirmă însă această poveste.

Ionel Arsene a fost condamnat în dosarul penal nr. 431/103/2018. Tribunalul Bacău a pronunțat Sentința penală nr. 96/D din 6 aprilie 2022, iar Curtea de Apel Brașov a soluționat definitiv cauza prin Decizia penală nr. 190/Ap din 10 martie 2023. Arsene a primit o pedeapsă rezultantă de 6 ani și 8 luni de închisoare.

În aceeași zi, 10 martie 2023, autoritățile române au emis Mandatul european de arestare nr. 1/10.03.2023. În cazul său nu discutăm despre o extrădare clasică, ci despre predarea între două state membre ale Uniunii Europene în executarea unui mandat european de arestare. Poliția italiană nu putea decide singură ca Arsene să fie luat de autoritățile române. Predarea trebuia autorizată de instanțele italiene, iar hotărârea trebuia să devină definitivă.

Ionel Arsene a fost arestat în Italia la 27 martie 2023. La 20 aprilie 2023, Curtea de Apel Bari a refuzat inițial predarea, invocând riscuri legate de condițiile de detenție din România. Hotărârea, identificată în documentele italiene ca Sentința nr. 10/23, a fost atacată de procurorul general.

Curtea Supremă de Casație din Italia a judecat cauza la 4 iulie 2023 și a pronunțat Sentința nr. 29371/2023, depusă la 6 iulie. Instanța supremă a anulat refuzul și a trimis cauza spre rejudecare, constatând că instanța din Bari calculase greșit spațiul disponibil în celulele penitenciarelor românești.

După rejudecare, Curtea de Apel Bari a aprobat predarea printr-o hotărâre din 12 octombrie 2023. Arsene a contestat-o, iar legislația italiană prevede că un asemenea recurs suspendă executarea predării. Prin urmare, România nu putea să îl preia legal înainte de soluționarea definitivă a contestației.

Abia la 3 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Casație a respins contestația lui Arsene, iar hotărârea de predare a devenit definitivă. Aceasta este data de la care autoritățile române puteau începe efectiv operațiunea de preluare.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, în perioada 7–9 noiembrie 2023, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională a obținut aprobările de tranzit necesare din Slovenia și Ungaria, iar preluarea fusese stabilită pentru 10 noiembrie 2023. Poliția Română susține că suspendarea i-a fost comunicată pe 9 noiembrie, în timp ce hotărârea italiană de suspendare este datată 10 noiembrie.

Indiferent dacă luăm în calcul data comunicării sau data formală a hotărârii, concluzia rămâne aceeași: între 3 noiembrie, când predarea a devenit definitivă, și 10 noiembrie, când a fost suspendată, au trecut șapte zile.

Legea italiană nr. 69/2005 prevede că persoana trebuie predată în termen de cel mult zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Operațiunea pregătită pentru 10 noiembrie se afla, așadar, în interiorul termenului legal. Nu există în hotărârile italiene publice nicio dovadă că autoritățile române ar fi avut luni întregi posibilitatea legală de a-l prelua pe Arsene, dar ar fi refuzat să o facă.

Afirmația lui Cristian Ghinea se lovește astfel de o problemă imposibil de ignorat. Dacă presupusa formulă „Veniți și luați-l” a fost transmisă înainte de 3 noiembrie 2023, România nu putea să îl preia, deoarece procesul nu era încheiat definitiv. Dacă a fost transmisă după 3 noiembrie, până la suspendarea predării au trecut numai șapte zile, nu câteva luni.

Cristian Ghinea nu a prezentat mesajul despre care vorbește, data la care ar fi fost transmis, cererea de deplasare a polițiștilor români, numărul de înregistrare al acesteia sau instituția care ar fi blocat-o. Fără asemenea documente, acuzația rămâne o poveste atribuită unor surse anonime, contrazisă de cronologia oficială.

Procedura nu a rămas, de altfel, la suspendarea provizorie din noiembrie 2023. La 20 mai 2025, Curtea de Apel Bari a decis să nu se mai procedeze la predarea lui Ionel Arsene. Procurorul general a contestat soluția, dar Curtea Supremă de Casație a Italiei a respins recursul.

Hotărârea definitivă este Sentința nr. 24100/2025, corespunzătoare Sentinței de secție nr. 952/2025 și dosarului R.G.N. nr. 18070/2025, pronunțată la 16 iunie 2025 și depusă la 30 iunie 2025.

Această decizie nu îl achită pe Ionel Arsene, nu îi anulează condamnarea și nu stabilește că faptele pentru care a fost condamnat nu au existat. Înseamnă doar că instanțele italiene au decis să nu îl predea României în baza respectivului mandat european.

IGPR are dreptate atunci când afirmă că predarea programată pentru noiembrie 2023 nu a eșuat din cauza unei întârzieri a Poliției Române, ci în urma unei decizii a instanței italiene. Comunicarea Poliției Române este însă incompletă în privința evoluțiilor ulterioare, deoarece nu explică suficient că, în mai și iunie 2025, justiția italiană a ajuns la o soluție definitivă de nepredare. Această omisiune nu transformă însă în realitate povestea lui Cristian Ghinea despre „luni de tergiversare”.

Senatorul USR poate lămuri foarte simplu cazul: să publice mesajul în care italienii ar fi spus „Veniți și luați-l”, data exactă a comunicării, cererea polițiștilor români, instituția care ar fi blocat deplasarea și perioada concretă în care România ar fi avut dreptul legal să îl preia, dar nu a făcut-o.

Până la apariția unor asemenea documente, actele judiciare arată că hotărârea de predare a devenit definitivă la 3 noiembrie 2023, aprobările de tranzit au fost obținute în zilele următoare, preluarea a fost stabilită pentru 10 noiembrie, iar instanța italiană a suspendat operațiunea înainte ca aceasta să aibă loc.

Nu putem afirma că Cristian Ghinea a prezentat cu intenție o informație falsă. Putem însă constata că afirmația sa centrală, potrivit căreia autoritățile române ar fi tergiversat „luni de zile” preluarea lui Ionel Arsene, este contrazisă de cronologia judiciară oficială. Iar o informație factuală grav deformată, prezentată ca certitudine și folosită pentru acuzații politice, poartă un nume cunoscut: fake news.