Tazlău: bugetul a explodat, dar trei sferturi din bani au venit din subvenții

Comuna Tazlău a încheiat anul 2025 cu venituri totale de 23,84 milioane de lei și cheltuieli de 23,64 milioane de lei, rezultând un excedent de aproximativ 202.800 de lei. La prima vedere, bilanțul pare confortabil: veniturile au acoperit cheltuielile, iar administrația nu a încheiat anul pe deficit.

Privită însă în profunzime, structura bugetului arată o situație mai complexă. Creșterea spectaculoasă din 2025 nu a fost produsă în principal de consolidarea veniturilor proprii ale comunei, ci de un volum foarte mare de subvenții, direcționat aproape integral către sectorul de locuințe, servicii și dezvoltare publică.

Un buget de peste trei ori mai mare decât în anul anterior

Veniturile comunei au crescut în 2025 cu 226,52% față de anul precedent, ceea ce înseamnă că s-au majorat de peste trei ori. Cheltuielile au avansat și ele puternic, cu 164,7%.

Saltul este vizibil și în evoluția financiară multianuală. După mai mulți ani în care bugetele Tazlăului s-au situat în general între aproximativ 3 și 8 milioane de lei, în 2025 atât veniturile, cât și cheltuielile s-au apropiat brusc de pragul de 24 de milioane de lei.

Creșterea este importantă, dar nu trebuie confundată automat cu o extindere permanentă a capacității financiare a comunei. Un buget alimentat de transferuri și finanțări punctuale poate scădea la fel de rapid după finalizarea proiectelor respective.

Trei sferturi din venituri au provenit din subvenții

Cea mai mare sursă de venit a fost reprezentată de subvenții: 17,66 milioane de lei, adică 74,09% din total.

Pe locurile următoare s-au situat:

• cotele și sumele din impozitul pe venit – 2,10 milioane de lei;
• sumele defalcate din TVA – 1,74 milioane de lei;
• subvențiile de la alte administrații – 622.000 de lei;
• fondurile europene și prefinanțările – 467.200 de lei.

Veniturile fiscale și cele generate direct la nivel local au avut ponderi mult mai reduse. Impozitele pe proprietate au adus aproximativ 285.600 de lei, taxele pentru utilizarea bunurilor și autorizarea activităților circa 249.400 de lei, iar veniturile din proprietate numai 147.100 de lei.

Această structură indică o dependență ridicată de finanțările provenite din afara bugetului local. Nu este neapărat un lucru negativ: atragerea subvențiilor poate permite realizarea unor lucrări pe care comuna nu și le-ar putea permite din taxe locale. Problema apare dacă un asemenea nivel al bugetului este considerat permanent, deși el depinde de proiecte și transferuri care nu se repetă în fiecare an.

Aproape 18 milioane de lei pentru dezvoltare publică

Pe partea de cheltuieli, o singură categorie domină întregul buget: „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”, cu 17,66 milioane de lei, respectiv 74,71% din total.

Valoarea este aproape identică cu suma încasată din subvenții. Diferența dintre cele două este de numai aproximativ 3.700 de lei. Cu alte cuvinte, finanțările primite au fost direcționate aproape leu la leu către această categorie de cheltuieli.

Următoarele domenii sunt mult mai mici:

• autorități publice și acțiuni externe – 1,87 milioane de lei;
• protecția mediului – 1,23 milioane de lei;
• asigurări și asistență socială – 1,22 milioane de lei;
• învățământ – 455.700 de lei;
• ordine publică – 448.500 de lei;
• transporturi – 445.700 de lei.

Concentrarea nu înseamnă automat risipă. Poate reflecta existența unui proiect major de infrastructură sau de utilități. Totuși, o pondere de aproape 75% justifică o analiză publică detaliată: ce lucrări au fost realizate, în ce stadiu sunt, ce surse de finanțare au fost utilizate și ce beneficii concrete vor avea locuitorii.

Aparatul administrativ a costat aproape 1,9 milioane de lei

Cheltuielile pentru autorități publice au ajuns la 1,87 milioane de lei, reprezentând 7,9% din buget. Este a doua categorie ca valoare, dar rămâne mult sub suma destinată dezvoltării publice.

Raportată la cheltuielile totale, administrația nu apare ca principalul consumator de resurse. Totuși, compararea acestei sume cu domenii precum învățământul, transporturile sau ordinea publică arată diferențe importante:

• administrație: 1,87 milioane de lei;
• învățământ: 455.700 de lei;
• transporturi: 445.700 de lei;
• ordine publică: 448.500 de lei.

Administrația a cheltuit astfel de aproximativ patru ori mai mult decât întregul capitol de învățământ raportat în bugetul local.

Școala Gimnazială „I.I. Mironescu” Tazlău, singura instituție subordonată indicată, a raportat cheltuieli de aproximativ 263.500 de lei.

Excedentul există, dar marja este foarte mică

Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 202.789 de lei. Excedentul reprezintă numai aproximativ 0,85% din veniturile totale.

Prin urmare, bugetul a fost aproape integral utilizat. Comuna nu a cheltuit mai mult decât a încasat, ceea ce este pozitiv, însă spațiul de siguranță a fost redus. O abatere de sub 1% la venituri sau o cheltuială neprevăzută ar fi putut transforma excedentul într-un deficit.

Achiziții publice: volum mare, dar valori concentrate

În baza de date analizată apar 513 achiziții publice atribuite, cu o valoare cumulată de aproximativ 28,94 milioane de lei, și 24 de achiziții neatribuite, de circa 235.300 de lei.

În ultimele 12 luni, cei mai importanți zece furnizori au cumulat contracte de aproximativ 2,29 milioane de lei. Clasamentul este dominat net de Mihoc Power Systems SRL, cu un singur contract de 1,389 milioane de lei.

Acest contract reprezintă peste 60% din valoarea cumulată a primilor zece furnizori. Următorii sunt:

• Lucris Serv – 269.781 de lei;
• Biroul de Management – 220.000 de lei;
• SPES Project – 110.000 de lei;
• Findesign – 100.000 de lei;
• Protech – 72.200 de lei.

Lista achizițiilor arată numeroase contracte pentru consultanță, proiectare, servicii tehnice și pregătirea unor cereri de finanțare. Printre acestea se regăsesc:

• 110.000 de lei pentru scrierea unui proiect privind rețelele de apă și canalizare;
• 72.200 de lei pentru documentații și proiectare în infrastructura de transport;
• 50.000 de lei pentru consultanță privind capacități de stocare a energiei;
• 48.000 de lei pentru proiectarea extinderii rețelelor de apă și canalizare;
• 30.000 de lei pentru reevaluarea construcțiilor și terenurilor;
• 19.500 de lei pentru amenajarea fondului forestier.

Aceste contracte pot fi necesare pentru accesarea finanțărilor și pregătirea investițiilor. Totuși, ele produc efect economic real numai dacă documentațiile sunt urmate de proiecte aprobate, finanțate și executate. Altfel, comuna riscă să acumuleze studii, proiecte și consultanță fără rezultate materiale proporționale.

Ce observăm?

1. Bugetul din 2025 are un caracter excepțional. Creșterea nu provine în principal din taxe locale, ci dintr-un flux masiv de subvenții.

2. Veniturile și cheltuielile sunt aproape perfect oglindite. Subvențiile au fost de 17,663 milioane de lei, iar cheltuielile pentru dezvoltare publică de 17,659 milioane de lei.

3. Autonomia financiară locală rămâne limitată. Impozitele pe proprietate și taxele locale reprezintă o parte redusă din buget.

4. Excedentul este pozitiv, dar fragil. Marja de numai 0,85% arată că aproape toate veniturile au fost consumate în cursul anului.

5. Achizițiile recente sunt puternic concentrate. Un singur furnizor domină topul valoric, iar serviciile de proiectare și consultanță ocupă un loc important în contractele mai mici.

Verdict economic

Tazlău a avut în 2025 un buget mare, dar nu unul structural puternic.

Administrația a reușit să atragă un volum considerabil de finanțări, ceea ce a permis multiplicarea cheltuielilor pentru dezvoltare publică. Din această perspectivă, anul poate fi considerat unul de expansiune investițională.

Totuși, trei sferturi din venituri provin din subvenții, iar veniturile proprii ale comunei rămân reduse. Aceasta înseamnă că nivelul de aproape 24 de milioane de lei nu poate fi considerat automat noul standard financiar al Tazlăului.

Verdictul este favorabil, dar condiționat: performanța reală nu va fi măsurată prin cât de mult a crescut bugetul, ci prin ceea ce rămâne în comună după consumarea celor 17,66 milioane de lei alocate dezvoltării publice. Dacă banii se concretizează în utilități, servicii și infrastructură funcțională, 2025 poate deveni un an de referință. Dacă rezultatele fizice sunt modeste, creșterea bugetară va rămâne doar o explozie contabilă alimentată de subvenții.