Rezervele de miliarde de metri cubi de gaz de lângă Piatra-Neamț de care nu prea vorbește nimeni

În județul Neamț există o poveste îngropată sub hârtii tehnice, hărți petroliere, rapoarte de companie, documente locale, prospecte bursiere și acte oficiale ale statului român. Este povestea zonei Gârcina – Cuejdiu, o zonă despre care se vorbește puțin, deși numele ei apare, de peste două decenii, în documente care țin de petrol, gaze naturale și explorări de hidrocarburi.

În documentele publice consultate, cifra de ordinul miliardelor de metri cubi apare ca estimare de explorare, respectiv „gas leads” de aproximativ 92 Bcf — adică aproximativ 2,6 miliarde metri cubi — vehiculată într-un update operațional Aurelian Oil & Gas din 2010, preluat de publicații de profil.

Cuejdiu nu este un zvon. Nu este o legendă locală inventată. Nu este doar o speculație apărută într-un colț de internet. Cuejdiu apare în acte oficiale ale statului român, în documente locale ale administrației județene, în documentații urbanistice ale comunei Gârcina, în rapoarte ale unor companii de petrol și gaze, în prospectul Romgaz și în literatura geologică despre Platforma Moldovenească.

Toate aceste surse, puse una lângă alta, spun că zona Cuejdiu – Gârcina a fost considerată, cartată, explorată și discutată ca zonă cu potențial de hidrocarburi.

Statul român a pus Cuejdiu pe harta petrolieră încă din 1998

Primul document-cheie este Ordinul ANRM nr. 157 bis din 23 decembrie 1998, publicat în Monitorul Oficial nr. 11 din 18 ianuarie 1999. Acest ordin a aprobat lista perimetrelor petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare oferite pentru concesiune prin concurs de ofertă publică. Printre aceste perimetre apare, explicit, Perimetrul E III-3 Cuejdiu, cu coordonate Stereo 70.

Aceasta este prima confirmare oficială importantă: statul român a delimitat Cuejdiu ca perimetru petrolier oferit spre concesionare.

Documentul spune că perimetrul Cuejdiu era suficient de important pentru a fi introdus în lista națională de perimetre petroliere scoase la concesiune.

Iar termenul „petrolier”, potrivit Legii petrolului, nu trebuie citit doar ca „țiței”. Legea petrolului nr. 238/2004 definește petrolul ca hidrocarburi naturale care, în condiții de suprafață, se pot prezenta fie în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, fie în stare lichidă, sub formă de țiței și condensat.

Această precizare juridică este importantă pentru public. Când într-un act apare „acord petrolier”, asta nu înseamnă automat că se vorbește exclusiv despre țiței. În limbajul Legii petrolului, „petrol” include și gazele naturale. Prin urmare, existența unui perimetru petrolier Cuejdiu este compatibilă cu discuția despre gaze naturale, condensat sau alte hidrocarburi, nu doar cu imaginea clasică a unei sonde de petrol.

În 2002, Guvernul aprobă acordul de concesiune pentru E III-3 Cuejdiu

Al doilea document-cheie este Hotărârea Guvernului nr. 1274/2002, prin care au fost aprobate acordurile de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrele E III-1 Brodina și E III-3 Cuejdiu.

În document apar ANRM, Ramco România, Romgaz, Europa Oil & Gas și Millennium International Resources. Informația este confirmată ulterior și în prospectul Romgaz, care precizează că acordul pentru Perimetrul E III-3 Cuejdiu a fost aprobat prin HG nr. 1274/2002 și a intrat în vigoare la 27 noiembrie 2002.

Aici apare o primă întrebare firească: dacă perimetrul a fost scos la concesiune în 1998 și acordul a intrat în vigoare în 2002, de ce publicul local nu știe aproape nimic despre această poveste? Nu vorbim despre o inițiativă privată obscură, ci despre un acord petrolier aprobat de Guvern, cu participarea Romgaz, companie națională strategică.

Romgaz arată în prospect că societatea a încheiat acorduri de asociere operațională pentru Brodina și Cuejdiu, împreună cu Ramco România, Europa Oil & Gas și Millennium, pentru explorarea, dezvoltarea și exploatarea acestor perimetre. Tot documentul Romgaz arată că operatorul desemnat era Ramco România, devenit ulterior Raffles Energy/Aurelian Petroleum, iar cota de participare a Romgaz pentru fiecare dintre perimetre era de 37,5%.

Aceasta este o informație majoră. Nu discutăm despre o simplă mențiune de dicționar. Discutăm despre o asociere operațională petrolieră, cu Romgaz în parteneriat, pe un perimetru din județul Neamț. Iar dacă o asemenea asociere a existat, atunci datele rezultate din lucrări — seismică, foraje, teste, interpretări geologice — ar trebui să existe undeva în arhivele instituționale ale statului și ale companiilor implicate.

Documentele județene spun limpede: gaze naturale la Gârcina și Cuiejdi

Nu doar documentele petroliere vorbesc despre zona Cuejdiu. Un document al Consiliului Județean Neamț — Agenda Locală 21, Planul Local pentru Dezvoltare Durabilă a județului Neamț — menționează la capitolul resurse ale subsolului: petrol la Pipirig și gaze naturale la Gârcina.

Această formulare este importantă pentru că vine dintr-un document administrativ local, nu dintr-un comunicat de companie petrolieră.

Documentul CJ Neamț nu dă cantități. Nu spune câți metri cubi de gaze există. Nu clasifică resursele. Nu spune dacă sunt comerciale, exploatabile sau doar identificate. Dar confirmă că, în inventarul resurselor naturale ale județului, zona Gârcina/Cuiejdi apare la gaze naturale.

Pentru un județ care se plânge de lipsă de investiții, această mențiune ar fi trebuit să genereze măcar o curiozitate publică mai mare.

Mai mult, același document județean include, la obiective, ideea de management durabil al resurselor minerale. Deci administrația județeană nu doar inventariază resursele, ci recunoaște, la nivel strategic, că acestea trebuie gestionate. Întrebarea este: cine a gestionat public informația despre gazele de la Gârcina/Cuiejdi? Cine a explicat comunității ce există, ce nu există, ce s-a explorat și ce s-a abandonat?

PUG-ul comunei Gârcina merge și mai direct

O altă sursă locală importantă este Planul Urbanistic General al comunei Gârcina. În document apare o formulare foarte clară: zăcăminte de petrol și gaze au fost identificate pe teritoriul comunei Gârcina în urma explorărilor efectuate între anii 1965–1989, dar și anterior.

Această sursă trebuie citită cu atenție. Un PUG este un document local oficial de planificare urbanistică, iar faptul că el menționează identificarea unor zăcăminte de petrol și gaze pe teritoriul comunei este relevant.

Asta arată că povestea Cuejdiu/Gârcina nu începe în 2010 cu Aurelian Oil & Gas și nici în 2002 cu acordul de concesiune. Există o memorie geologică mai veche a zonei, legată de explorări realizate în perioada comunistă și chiar înainte. Dacă PUG-ul este corect, atunci datele despre hidrocarburile din zonă ar trebui să existe în arhive tehnice mai vechi, probabil în fondul geologic național sau în documentații istorice ale fostelor structuri de explorare.

Literatura geologică confirmă că zona Cuejdiu nu este întâmplătoare

Pe lângă documentele administrative și petroliere, există și literatura geologică. Un material științific despre acumulările de gaze în rezervoare sarmațiene de mică adâncime din Platforma Moldovenească arată că în depozitele badeniene sunt cunoscute acumulări de hidrocarburi la Cuejdiu, Frasin și Mălini, iar rezervoarele sarmațiene sunt descrise ca purtătoare de gaze, cu conținut ridicat de metan.

Un alt studiu, despre emisiile naturale de metan din Platforma Moldovenească, menționează depozite de gaz și condensat la Frasin-Gura Humorului, Mălini, Cuejd, Valea Seacă, Roman-Secuieni și Bacău. Același studiu precizează că, exceptând câmpul Roman-Secuieni, celelalte acumulări sunt mici.

Această nuanță este esențială: existența geologică a hidrocarburilor nu înseamnă automat existența unui zăcământ mare sau rentabil.

Aceeași direcție apare și în lucrări de interpretare geofizică și geologică despre Platforma Moldovenească și acumulările badeniene/sarmațiene. Aceste studii nu sunt acte de concesiune și nu pot substitui evidențele ANRM, dar au greutate științifică: ele arată că numele Cuejdiu este cunoscut în contextul hidrocarburilor din Platforma Moldovenească.

Cu alte cuvinte, ceea ce spun documentele locale și petroliere are susținere geologică. Cuejdiu nu apare pe harta petrolieră din greșeală. Zona aparține unui sistem geologic în care hidrocarburile au fost identificate, studiate și interpretate.

Europa Oil & Gas descria Cuejdiu ca bloc subexplorat, dar plasat pe trend petrolier și gazifer

În prospectul Europa Oil & Gas din 2004, blocul E III-3 Cuejdiu — scris acolo „Cuejdui” — este prezentat cu următoarea structură de participare: Europa 28,75%, Falcon România 28,75%, Romgaz 37,5% și Millennium 5%. Documentul spune că licența fusese acordată joint venture-ului în noiembrie 2002 pentru o perioadă de cinci ani.

Același prospect precizează că blocul E III-3 Cuejdiu se află imediat la nord de blocul Brateș și pe trendul petrolier și gazifer al Carpaților, dar este relativ subexplorat. Documentul spune că programul inițial de colectare și reprocesare a datelor existente fusese finalizat, că fuseseră identificate mai multe „leads” și că în iulie 2004 fusese achiziționat un sondaj seismic de 50 km, aflat la procesare.

Boistea-1: sonda care a adus gazul în discuție

În 2007, Aurelian Oil & Gas România a început forarea sondei Boistea-1 în Block E III-3. Potrivit unei relatări SeeNews despre începerea forajului Boistea-1 în blocul Cuejdiu, sonda urma să testeze nisipuri sarmațiene, asemănătoare cu rezervoarele care produceau gaz în câmpurile Bilca din blocul Brodina, aflat la nord. Sonda era programată la 2.400 de metri și urma să fie a treia dintr-un program de cinci sonde în concesiunile românești ale companiei.

Această etapă este foarte importantă. Nu mai vorbim doar despre hărți și potențial. Vorbim despre foraj. Despre o sondă concretă, Boistea-1, într-un bloc concret, E III-3 Cuejdiu, care urmărea un obiectiv geologic legat de gaze. Asta înseamnă că interesul pentru Cuejdiu a trecut de faza de birou și a ajuns în teren.

Rapoartele Europa Oil & Gas din 2010 arată că, în România, compania avea participații în patru licențe de explorare, iar pentru Cuejdiu — participație de 17,5% — explorarea urma să se concentreze pe jocul petrolier din zona vestică de thrustbelt, cu achiziție seismică planificată pentru 2010 sau începutul lui 2011. Același raport Europa Oil & Gas din 2010 include E III-3 Cuejdiu în tabelul de licențe, la statutul „Boistea-1 commercial feasibility study”.

Așadar, Boistea-1 nu a fost un detaliu. A fost suficient de importantă pentru a apărea într-un raport de companie ca obiect al unui studiu de fezabilitate comercială. Nu avem aici dovada unei rezerve comerciale confirmate, dar avem dovada unei descoperiri/testări care a necesitat analiză economică.

Estimarea de 92 Bcf: cifra care ridică întrebarea publică

Cea mai spectaculoasă cifră apare în 2010. Într-o relatare Proactive Investors despre update-ul operațional Aurelian Oil & Gas, la Cuejdiu se menționează că urma să înceapă o achiziție seismică 2D de 130 km, iar până atunci fuseseră identificate „gas leads” de aproximativ 92 Bcf pe licență. Participațiile indicate erau: Aurelian Oil & Gas România 45%, Romgaz 37,5% și Europa Oil & Gas 17,5%.

92 Bcf înseamnă aproximativ 2,6 miliarde metri cubi de gaz.

Totuși, chiar și ca „leads”, cifra este semnificativă pentru un județ ca Neamț. Nu pentru că ar garanta exploatarea, ci pentru că obligă la transparență: ce s-a întâmplat cu această estimare după lucrările seismice și după analiza tehnică?

Tot în 2010, Reuters a relatat că Aurelian identificase trei „oil leads” în licența Cuejdiu, fiecare de 50–100 milioane barili brut, iar Aurelian deținea 45% din bloc, Romgaz 37,5%, restul fiind la Europa.

Europa Oil & Gas vorbea despre resurse contingente, dar nu strict ca rezervă Cuejdiu

În raportul interimar Europa Oil & Gas pentru cele șase luni încheiate la 31 ianuarie 2010 apare un tabel de „contingent resources” în care gazul este indicat la 7 Bcf, 11 Bcf și 131 Bcf pentru proiectele „Voitinel Base, Boistea”. Același raport precizează că estimările de rezerve și resurse sunt o combinație între valori verificate de Energy Resource Consultants în septembrie 2008, ajustări ulterioare și estimări interne.

Această sursă arată că, în portofoliul Europa, proiectele Voitinel Base și Boistea erau suficient de relevante pentru a fi menționate la resurse contingente. Iar Cuejdiu era listat separat ca bloc E III-3, cu Boistea-1 în studiu de fezabilitate comercială.

Aici apare diferența dintre limbajul companiilor și limbajul statului. Companiile vorbesc despre resurse prospective, contingente, leads, gas-in-place, potențial. Statul, prin ANRM, operează cu evidențe oficiale ale resurselor și rezervelor.

În 2012, Aurelian încă planifica Cuejdiu-1

O prezentare Aurelian Oil & Gas din ianuarie 2012 arată că pentru Cuejdiu existau încă planuri concrete. În material apare sonda Cuejdiu-1, cu România și participație Aurelian de 45%. În zona de activitate seismică, Cuejdiu apare cu 207 km de seismică 2D finalizată în 2011. Iar la secțiunea dedicată zonei West Brodina/Cuejdiu, prezentarea menționează că în 2010 fuseseră achiziționați 130 km 2D, iar în 2011 încă 207 km 2D pe Cuejdiu, în două campanii.

Aceeași prezentare spune că proiectul era finanțat pentru forarea unei sonde pe Cuejdiu în a doua jumătate a anului 2012. În planul de activitate al companiei apare explicit „Spud Cuejdiu-1” pentru anul 2012.

Acesta este un moment de cotitură. La începutul lui 2012, documentele de companie încă vorbeau despre foraj pe Cuejdiu. La doar câteva luni distanță, însă, partenerii anunțau retragerea, iar Romgaz consemna abandonarea/rezilierea acordului. Această schimbare rapidă ridică o întrebare tehnică serioasă: ce anume s-a schimbat între planificarea Cuejdiu-1 și abandonarea perimetrului?

Retragerea din 2012: când promisiunea se oprește

La 22 martie 2012, Europa Oil & Gas a anunțat oficial retragerea din licența Cuejdiu. Comunicatul spune că Europa a decis, împreună cu partenerii Aurelian Petroleum SRL, cu 45%, și SNGN Romgaz SA, cu 37,5%, să își retragă participația de 17,5% din acordul de concesiune Block E III-3 Cuejdiu din România.

Comunicatul Europa descrie Cuejdiu ca activ „non-core” după o analiză a portofoliului. Mai spune că sfârșitul fazei a doua a perioadei de extensie a explorării inițiale era 20 mai 2012 și că aproximativ 1,3 milioane lire sterline, costuri de explorare asociate concesiunii Cuejdiu, urmau să fie radiate.

Dar comunicatul Europa nu răspunde la toate întrebările. Nu spune dacă „gas leads” au fost infirmate, reclasificate, reduse sau doar amânate. Nu spune ce au arătat exact cei 130 km + 207 km de seismică. Nu spune dacă rezultatele Boistea-1 au fost insuficiente economic sau dacă problema era strategică, de priorități investiționale. De aceea, documentul închide o etapă comercială, dar nu închide complet dosarul public.

Romgaz confirmă abandonarea perimetrului și rezilierea acordului

Cea mai puternică sursă pentru finalul juridic al perimetrului este prospectul Romgaz. Documentul spune că, din cauza rezultatelor nefavorabile ale eforturilor de explorare inițiale, parteneriatul a abandonat perimetrul Cuejdiu în august 2012.

Într-o altă secțiune, același prospect este și mai precis: acordul pentru Perimetrul E III-3 Cuejdiu a fost aprobat prin HG nr. 1274/2002, a intrat în vigoare la 27 noiembrie 2002, avea termen de 30 de ani, dar putea înceta dacă nu se realizau descoperiri comerciale. Prospectul Romgaz precizează apoi că, în urma rezultatelor nefavorabile ale explorării inițiale, parteneriatul a renunțat la perimetrul Cuejdiu și a reziliat acordul petrolier, potrivit deciziei ANRM nr. 6 emise la 7 august 2012.

Această sursă nu neagă existența perimetrului. Dimpotrivă, o confirmă. Nu neagă explorarea. O confirmă. Nu neagă implicarea Romgaz. O confirmă. Dar spune clar că rezultatele explorării inițiale au fost nefavorabile și că acordul a fost reziliat.

Boistea-1 a fost abandonată tehnic

În iulie 2012, un update operațional Aurelian, preluat de MarketScreener, arată că ANRM confirmase operațiunea de „plug and abandonment” pentru sonda Boistea-1. Documentul precizează că această confirmare era o condiție precedentă pentru aprobarea finală a renunțării la licența de explorare Cuejdiu.

Această informație este importantă pentru că leagă direct Boistea-1 de renunțarea la Cuejdiu. Sonda nu rămâne în documente ca început al unei exploatări, ci ca sondă abandonată tehnic, în contextul renunțării la licență. Pentru public, termenul „plug and abandonment” trebuie explicat: înseamnă închiderea și abandonarea sondei, nu punerea ei în producție.

Totuși, abandonarea sondei nu înseamnă că toate informațiile produse de ea dispar. Dimpotrivă, o sondă abandonată poate furniza date foarte valoroase despre stratigrafie, presiuni, porozități, saturații, compoziția gazelor, probleme de rezervor sau lipsa potențialului economic. Oricât am âncercat sa dăm de aceste date nu am reușit.

În 2016, Cuejdiu reapare în raportul ANRM

Povestea nu se oprește complet în 2012. Raportul ANRM pentru anul 2016 menționează emiterea a șapte permise de prospecțiune, printre care Cuejdiu, Brateș, Greșu, Nereju, Craiova Sud, București Vest și Marghita.

Un permis de prospecțiune înseamnă interes tehnic sau administrativ pentru o zonă. Iar faptul că numele Cuejdiu reapare în 2016, după abandonarea perimetrului din 2012, naște ântrebarea: ce anume s-a prospectat? Ce suprafață? Pe ce obiectiv? Cu ce rezultate? Au existat date noi sau doar reinterpretări? Au fost rezultatele incluse în Fondul Geologic Național sau în alte evidențe ale autorității? Și aceste informații sunt de negăsit.

Pe data.gov.ro există un set de date oficial intitulat „Acorduri petroliere explorare-dezvoltare-exploatare”, publicat de actuala autoritate națională din domeniul minier, petrolier și al stocării geologice a dioxidului de carbon. Setul este descris ca vizând acorduri petroliere în temeiul Legii petrolului nr. 238/2004.

Această sursă este utilă pentru hărți și perimetre, dar nu rezolvă întrebarea despre cantitățile de gaz. Setul este un fișier GIS/ZIP cu acorduri petroliere, nu o bază publică de rezerve și resurse. De aceea, chiar dacă un perimetru nu apare într-o listă actuală de acorduri active, asta nu răspunde automat la întrebarea istorică: ce a figurat în evidențele de resurse/rezerve în perioada în care acordul Cuejdiu era activ?

ANRMPSG are și o pagină dedicată acordurilor petroliere, cu documente și hărți privind perimetrele de explorare, dezvoltare și exploatare. Aceasta este utilă pentru regimul actual al perimetrelor, dar nu înlocuiește un răspuns oficial privind istoricul Fondului național de resurse/rezerve pentru Cuejdiu.

O altă sursă care apare în discuție, dar care trebuie tratată cu prudență, nefiind una oficială, este pagina Wikipedia „Cuejdiu oil field”. Aceasta prezintă Cuejdiu ca un câmp petrolier localizat în Gârcina, cu descoperire în 2010, dezvoltare de către Aurelian Oil & Gas, producție începută în 2012, producție estimată la 10.000 barili/zi, rezerve de 150–300 milioane barili și gaz estimat la 92 Bcf, adică 2,6 miliarde metri cubi.

Problema este că documentele oficiale sunt evazive. Prospectul Romgaz spune că perimetrul a fost abandonat în 2012 după rezultate nefavorabile ale explorării și că acordul petrolier a fost reziliat prin decizia ANRM nr. 6 din 7 august 2012. Europa Oil & Gas anunță retragerea din licență în martie 2012. Iar update-ul Aurelian preluat de MarketScreener arată că Boistea-1 a fost abandonată tehnic.

Să recapitulam ce spune fiecare sursă și de ce contează

Ordinul ANRM nr. 157 bis/1998 spune că Perimetrul E III-3 Cuejdiu a fost inclus în lista perimetrelor petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare oferite pentru concesiune prin concurs de ofertă publică. Importanța lui este fundamentală: confirmă apariția oficială a Cuejdiu pe harta petrolieră a statului român.

HG nr. 1274/2002 spune că acordul pentru E III-3 Cuejdiu a fost aprobat de Guvern și a intrat în vigoare la 27 noiembrie 2002. Importanța ei este că transformă perimetrul din ofertă de concesiune într-un acord petrolier aprobat oficial.

Legea petrolului nr. 238/2004 spune că „petrolul” include hidrocarburi care, la suprafață, se pot prezenta sub formă de gaze naturale, țiței sau condensat. Importanța ei este că explică de ce „acord petrolier” poate însemna și gaze naturale, nu doar petrol lichid.

Normele de aplicare a Legii petrolului spun că studiile de evaluare a resurselor și rezervelor se transmit la ANRM, că raportarea se face anual și separat pentru fiecare perimetru și că Fondul național de resurse/rezerve de petrol este constituit pe baza rezervelor confirmate și a raportărilor titularilor. Importanța acestei surse este că arată unde trebuie căutat răspunsul final: în evidențele ANRM/ANRMPSG.

Prospectul Romgaz spune că Romgaz a avut acorduri operaționale pentru Brodina și Cuejdiu, cu o cotă de participare de 37,5%, și că parteneriatul a abandonat perimetrul Cuejdiu în august 2012 din cauza rezultatelor nefavorabile ale explorării inițiale. Importanța lui este dublă: confirmă implicarea Romgaz și confirmă abandonarea perimetrului.

Tot prospectul Romgaz spune că acordul pentru E III-3 Cuejdiu a fost reziliat potrivit deciziei ANRM nr. 6 din 7 august 2012. Importanța acestei informații este că oferă finalul juridic oficial al acordului Cuejdiu.

Agenda Locală 21 a județului Neamț, document al Consiliului Județean, menționează gaze naturale la Gârcina, Cuiejdi, Mărgineni, Secuieni și Bahna. Importanța ei este că introduce subiectul în documente locale de dezvoltare, nu doar în surse petroliere.

PUG-ul comunei Gârcina menționează că zăcăminte de petrol și gaze au fost identificate pe teritoriul comunei în urma explorărilor efectuate între 1965–1989 și anterior. Importanța lui este că arată o istorie mai veche a explorărilor în zonă.

Prospectul Europa Oil & Gas din 2004 descrie E III-3 Cuejdiu ca bloc situat pe trendul petrolier și gazifer al Carpaților, relativ subexplorat, cu date existente reprocesate, leads identificate și 50 km de seismică achiziționați în iulie 2004. Importanța lui este că arată stadiul timpuriu al explorării și contextul geologic/comercial.

Relatarea SeeNews din 2007 arată că Aurelian Oil & Gas România a început forarea Boistea-1 în Block E III-3, cu obiectiv în nisipuri sarmațiene asemănătoare celor care produceau gaz în zona Bilca. Importanța sursei este că demonstrează trecerea de la hărți și seismică la foraj efectiv.

Update-ul Aurelian Oil & Gas din 2010, relatat de Proactive Investors, spune că la Cuejdiu urma o campanie de 130 km seismică 2D și că fuseseră identificate gas leads de aproximativ 92 Bcf. Importanța sursei este că introduce cifra de circa 2,6 miliarde metri cubi, dar o introduce ca „gas leads”, nu ca rezervă oficială.

Relatarea Reuters din 2010 spune că Aurelian identificase trei oil leads de 50–100 milioane barili în licența Cuejdiu și menționează structura participațiilor: Aurelian 45%, Romgaz 37,5%, restul Europa. Importanța sursei este că explică de unde poate proveni partea spectaculoasă a poveștii Cuejdiu, dar tot în limbaj de leads, nu rezerve.

Raportul Europa Oil & Gas din 2010 include România, Cuejdiu și Boistea-1 în portofoliul companiei, cu mențiunea „Boistea-1 commercial feasibility study”, și prezintă resurse contingente pentru proiectele Voitinel Base/Boistea. Importanța lui este că arată că Boistea era analizată serios, dar nu transformă automat datele în rezerve oficiale românești.

Prezentarea Aurelian din ianuarie 2012 arată că pe Cuejdiu fuseseră făcuți 130 km 2D în 2010 și 207 km 2D în 2011, iar o sondă Cuejdiu-1 era finanțată pentru forare în a doua parte a anului 2012. Importanța ei este că arată că, înainte de abandon, compania încă lua în calcul un nou foraj.

Comunicatul Europa Oil & Gas din martie 2012 anunță retragerea din Block E III-3 Cuejdiu, alături de Aurelian și Romgaz, și radierea costurilor de explorare. Importanța lui este că marchează oprirea comercială a proiectului din perspectiva Europa.

Update-ul Aurelian din iulie 2012 spune că ANRM a confirmat abandonarea sondei Boistea-1, condiție pentru aprobarea finală a renunțării la licența Cuejdiu. Importanța lui este că leagă tehnic Boistea-1 de renunțarea la licență.

Raportul ANRM pe 2016 menționează emiterea unui permis de prospecțiune Cuejdiu. Importanța lui este că numele Cuejdiu reapare administrativ după abandonarea acordului din 2012.

Setul de date de pe data.gov.ro privind acordurile petroliere arată existența unor date oficiale despre acorduri petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare în temeiul Legii petrolului. Importanța lui este că arată unde pot fi consultate perimetre/acorduri actuale, dar nu oferă direct cifre de rezerve.

Pagina ANRMPSG despre acorduri petroliere este utilă pentru hărți și documente privind perimetrele actuale, dar nu răspunde complet la întrebarea istorică privind ce a figurat sau nu în Fondul național de resurse/rezerve pentru Cuejdiu.

Studiile geologice despre Platforma Moldovenească menționează acumulări de hidrocarburi la Cuejdiu, Frasin și Mălini, rezervoare sarmațiene purtătoare de gaze și depozite de gaz/condensat în Platforma Moldovenească. Importanța lor este că oferă context geologic independent față de comunicatele companiilor.

Pagina Wikipedia „Cuejdiu oil field” prezintă Cuejdiu ca „oil field” cu producție și rezerve, dar informațiile sale trebuie tratate cu prudență, pentru că sursele oficiale și de companie arată abandonarea perimetrului în 2012, nu intrarea în producție.

De ce nu e suficient să spunem „a fost abandonat”

Un argument comod ar fi acesta: dacă Romgaz spune că perimetrul a fost abandonat în 2012, atunci nu mai avem ce discuta. Dar lucrurile nu sunt atât de simple.

Abandonarea unui acord nu șterge existența lucrărilor făcute. Nu șterge seismica. Nu șterge Boistea-1. Nu șterge estimările de „gas leads”. Nu șterge mențiunile din documentele locale. Nu șterge literatura geologică.

Abandonarea spune că, la acel moment, parteneriatul nu a continuat acordul, din cauza rezultatelor nefavorabile ale explorării inițiale. Dar nu spune public, detaliat, ce s-a întâmplat cu fiecare țintă geologică, cu fiecare estimare, cu fiecare interpretare și cu fiecare volum posibil.

Cuejdiu nu poate fi prezentat cert ca mare zăcământ comercial confirmat. Dar nici nu poate fi tratat ca o invenție.

Statul român l-a scos la concesiune prin Ordinul ANRM nr. 157 bis/1998. Guvernul a aprobat acordul prin HG nr. 1274/2002. Romgaz a fost partener, potrivit prospectului Romgaz. Europa și Aurelian au lucrat acolo, după cum reiese din prospectul Europa Oil & Gas, din raportările Europa Oil & Gas și din prezentarea Aurelian din 2012. Boistea-1 a fost forată, potrivit relatării SeeNews. Au existat campanii seismice. Au fost menționate gas leads de aproximativ 92 Bcf. Documentele locale vorbesc despre gaze naturale la Gârcina/Cuiejdi. Literatura geologică menționează acumulări de hidrocarburi la Cuejdiu. În 2012, perimetrul a fost abandonat după rezultate nefavorabile, iar în 2016 numele Cuejdiu reapare într-un raport ANRM privind permise de prospecțiune.

Un județ blocat în mize mici, în timp ce alții se uită la resurse mari

Dincolo de interesele politice și administrative de nivel județean, dincolo de prefecturi care ajung să constate lipsa apei potabile în comune unde oamenii nu au apă potabilă, dincolo de funcționari de mediu ocupați mai degrabă să acopere mizeriile din zona colectării deșeurilor decât să apere interesul public, realitatea este că alții, la alte niveluri, vorbesc despre resursele județului Neamț.

Resurse despre care este foarte posibil ca mulți nici să nu fi auzit.

Iar riscul este simplu: într-o zi, Neamțul se poate trezi că vin alții, cu interese mult mai mari, cu avocați, consultanți, companii și influență, să exploateze ceea ce se află în subsolul județului, în timp ce județul rămâne doar spectator. Sau, mai grav, rămâne cu praful, cu drumurile distruse, cu mediul afectat și cu foarte puțin câștig real pentru comunitățile locale.

Noi suntem încă blocați la nivelul micilor combinații: pe cine numim de la partid, cum mai aranjăm un caiet de sarcini, cum mai facem o găinărie administrativă, cum mai acoperim o problemă până trece scandalul.

Între timp, alții citesc hărți, studiază perimetre, caută resurse și își pregătesc interesele.

De aceea, gazele de la Cuejdiu nu sunt doar o temă geologică. Sunt un test de maturitate administrativă pentru județul Neamț.

Ori județul își cunoaște resursele, le verifică, cere răspunsuri oficiale și își apără interesul public, ori va afla despre ele prea târziu, când deciziile importante vor fi fost deja luate în altă parte.

Iosub Robert

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și