Guvernul Bolojan a adoptat reforma administrației: Ce se schimbă concret pentru primării, instituții și cetățeni

Guvernul a adoptat marți, 24 februarie 2026, ordonanța de urgență privind reforma administrativă și creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale (UAT), într-un pachet prezentat ca măsură de reducere a cheltuielilor, descentralizare și întărire a administrației locale. Anunțul adoptării a fost făcut la finalul ședinței de Guvern, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a prezentat public principalele direcții ale reformei.

Actul normativ are o miză dublă: pe de o parte, comprimă aparatul administrativ și impune economii de personal; pe de altă parte, transferă către autoritățile locale competențe și instrumente suplimentare (de la gestionarea unor bunuri publice la decizii privind jocurile de noroc și colectarea creanțelor locale). În practică, această reformă va produce efecte diferite: unele măsuri vizează direct instituțiile publice, iar altele vor fi resimțite de cetățeni în relația cu statul.

1. Ce urmărește Guvernul prin această OUG

Potrivit prezentării oficiale, reforma este construită pe trei idei mari: reducerea cheltuielilor administrative, descentralizare și creșterea sustenabilității financiare a UAT-urilor. Ministerul Dezvoltării susține că pachetul ar trebui să ducă la „un stat mai suplu” și la servicii publice mai eficiente, inclusiv prin simplificarea procedurilor dintre autoritățile locale și cele centrale.

Mesajul politic este clar: mai puțină birocrație în centru, mai multă putere de decizie la nivel local. Rămâne însă esențial modul în care aceste măsuri vor fi implementate, mai ales în localitățile mici sau în UAT-urile cu personal deja insuficient.

2. Reduceri de posturi: cea mai sensibilă componentă a reformei

Cea mai discutată parte a ordonanței este reducerea posturilor și a cheltuielilor de personal.

La nivel local, ordonanța prevede reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi aprobate (raportat la schema stabilită în funcție de populație), cu precizarea importantă că reducerea nu trebuie să ducă la o scădere de peste 20% a posturilor ocupate. Reorganizarea aparatelor de specialitate ale primarilor, ale consiliilor județene și ale instituțiilor publice locale trebuie finalizată până la 1 iulie 2026. Pentru anul 2026, există și o variantă temporară: autoritățile pot diminua cheltuielile salariale aferente posturilor ce ar trebui desființate, urmând ca reducerea efectivă a posturilor să se facă în 2027.

La nivel central, se impune reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal raportat la anul 2025, cu excepții importante: educație, spitale, ambulanță, unele instituții de cultură și sistemul de apărare/ordine publică. Ministrul Dezvoltării a anunțat public și o reducere a posturilor din cabinetele demnitarilor, în logica unui aparat central mai restrâns.

În instituțiile prefectului, numărul total de posturi se reduce cu 25%, cu termen de reorganizare tot până la 1 iulie 2026.

Potrivit estimărilor, aplicarea acestor măsuri vor conduce la reducerea numărului de posturi cu aproximativ 45.600 și la diminuarea cheltuielilor de personal, în anul 2026 cu peste 1,6 miliarde de lei, iar în anul 2027 cu peste 3 miliarde de lei. 

3. Ce se schimbă în funcția publică: rotație, evaluare și norme mai flexibile

Ordonanța aduce modificări importante și pentru funcția publică, cu accent pe mobilitate și performanță.

Printre cele mai relevante schimbări:

• mobilitate prin rotație pentru anumite funcții de conducere (mandate limitate, reînnoibile o singură dată);
• evaluare pe bază de competențe și indicatori de performanță, care vor conta semnificativ în nota finală;
• posibilitatea ocupării unor funcții publice cu timp parțial la nivel local (inclusiv jumătate de normă în două instituții), în contextul reorganizării activității;
• revenirea la normative mai mici pentru organizarea structurilor (servicii, direcții, direcții generale), cu aplicare inclusiv la personalul contractual.

Această parte a reformei încearcă să răspundă unei probleme reale din multe primării: lipsa specialiștilor. În teorie, posibilitatea ca un expert să lucreze cu jumătate de normă în două UAT-uri poate ajuta comunele mici. În practică, eficiența va depinde de salarizare, navetă și capacitatea instituțiilor de a gestiona astfel de formule.

4. Poliția locală și serviciile de pază: norme mai restrictive

Un alt capitol cu impact direct în administrația locală este norma de personal pentru poliția locală și serviciile de pază.

Se revizuiesc normele maxime:

• poliția locală: de la 1 post la 1.000 locuitori la 1 post la 1.200 locuitori;
• servicii de pază: de la 1 post la 5.000 locuitori la 1 post la 6.500 locuitori.

În plus, localitățile sub 4.500 de locuitori vor putea avea poliție locală doar în anumite condiții financiare și cu maximum 3 posturi. Asta înseamnă că, în multe comune, presiunea se mută pe soluții de cooperare intercomunitară sau pe prioritizarea strictă a activităților.

5. Descentralizare

Partea cea mai promovată de Ministerul Dezvoltării este cea de descentralizare.

OUG modifică Codul administrativ pentru a simplifica:

• consorțiile administrative;
• transferul de competențe;
• atestarea bunurilor publice;
• transferurile de proprietate între stat și UAT.

Un punct foarte important este posibilitatea ca autoritățile locale să preia mai ușor active neutilizate ale statului (terenuri, clădiri), inclusiv cu plată eșalonată în rate de până la 10 ani, cu avans de 25%, atunci când bunul este necesar pentru investiții publice locale. Ministerul Dezvoltării a prezentat această măsură ca una care poate debloca proiecte locale și reutilizarea unor imobile abandonate.

Tot în logica simplificării, ministrul Cseke Attila a subliniat public și transferul competenței de atestare a domeniului public către instituțiile prefectului, în locul circuitului mai lung prin Ministerul Dezvoltării.

6. Jocurile de noroc: primăriile și consiliile locale primesc putere de decizie

Una dintre cele mai vizibile schimbări pentru comunități este legată de jocurile de noroc.

Pe lângă licența națională, operatorii vor avea nevoie și de autorizație de funcționare de la autoritatea locală. Consiliile locale vor putea stabili taxă locală anuală și vor decide, prin hotărâre, dacă permit sau nu desfășurarea activităților de jocuri de noroc pe teritoriul localității.

Ministrul Dezvoltării a punctat explicit că autoritățile locale vor putea decide inclusiv relocarea sălilor de jocuri de noroc la marginea localităților sau interzicerea lor. Aceasta este, probabil, una dintre măsurile cu cel mai mare potențial de impact social și politic la nivel local.

7. Fiscalitate locală și construcții: mai mult control, mai multe obligații procedurale

Ordonanța intervine și în relația dintre urbanism, fiscalitate și control administrativ.

Sunt prevăzute:

• extinderea răspunderii pentru neorganizarea controlului privind disciplina în construcții la nivelul primăriilor și consiliilor județene;
• recepție parțială obligatorie a lucrărilor nefinalizate la termen, pentru stabilirea impozitelor;
• obligația structurilor de specialitate din primării de a transmite către fiscal informații din autorizațiile de construire;
• obligația autorităților locale de a adopta, în termen de 90 de zile, proceduri de control în autorizarea și executarea lucrărilor.

Pe scurt, statul încearcă să reducă „zonele gri” în care construcțiile întârzie, recepția finală nu se face, iar baza de impunere fiscală rămâne neclară.

8. Proprietăți, mașini și datorii: condiții fiscale mai stricte la transfer

Un capitol important pentru cetățeni și notari vizează transferul de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și autovehiculelor.

Noua regulă instituie condiționarea dobândirii dreptului de proprietate de prezentarea certificatului de atestare fiscală sau de verificarea electronică a obligațiilor fiscale. Actele încheiate cu încălcarea acestor condiții sunt prevăzute ca nule de drept.

În paralel, se întărește schimbul de date între organele fiscale centrale și locale (inclusiv prin sistemul PatrimVen și informații notariale), ceea ce indică o orientare clară spre colectare mai eficientă și trasabilitate fiscală.

9. Amenzile de circulație și permisul: una dintre cele mai controversate măsuri

Reforma introduce două schimbări majore legate de amenzile rutiere:

• pentru reducerea cu o treime a perioadei de suspendare, contravenientul trebuie să aibă achitate toate amenzile contravenționale aplicate ca șofer;
• în cazul neachitării amenzilor de circulație în termen de 90 de zile, se poate suspenda dreptul de a conduce, cu un mecanism de calcul de 1 zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați.

Această prevedere intră în vigoare în 6 luni, iar procedura efectivă urmează să fie stabilită prin hotărâre de Guvern, la propunerea MAI, MF și MDLPA.

Măsura are o logică de disciplină fiscală, dar va genera aproape sigur dezbateri legate de proporționalitate, aplicare practică și capacitatea sistemelor informatice de a funcționa fără erori. Ministrul Dezvoltării a explicat public că este vorba despre suspendarea temporară a valabilității permisului, nu neapărat despre reținerea fizică a documentului.

10. Măsuri sociale sensibile: popriri din indemnizații și venitul minim de incluziune

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale ordonanței este introducerea posibilității de executare silită (în limita a maximum 1/3) din:

• indemnizația pentru persoanele cu handicap grav sau a reprezentanților legali;
• venitul minim de incluziune,
  pentru plata impozitelor și taxelor locale restante.

Deși Guvernul justifică măsura prin nevoia de echitate fiscală și colectare, este de așteptat ca acest capitol să provoace reacții puternice din partea organizațiilor sociale și a societății civile, pentru că afectează categorii vulnerabile.

11. Digitalizare obligatorie: toate UAT-urile în SNEP în 6 luni

Un element cu impact administrativ imediat este obligativitatea ca toate UAT-urile să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP) în termen de 6 luni.

Sancțiunea este dură: neînregistrarea atrage sistarea alimentării cu cote și sume defalcate de la bugetul de stat, până la conformare. Din perspectiva cetățeanului, aceasta poate însemna, în sfârșit, extinderea reală a plăților online în administrația locală. Din perspectiva primăriilor mici, însă, presiunea va fi pe implementarea rapidă a procedurilor și infrastructurii.

12. Ce înseamnă, pe scurt, pentru administrațiile locale și pentru cetățeni

Pentru primării și consilii județene, reforma înseamnă simultan:

• presiune pe reducerea cheltuielilor și reorganizare;
• mai multă libertate în gestionarea unor politici locale;
• obligații procedurale și fiscale mai stricte;
• accelerarea digitalizării.

Pentru cetățeni, efectele se vor vedea în mai multe zone:

• relația cu taxele și datoriile locale (mai strictă);
• tranzacțiile de proprietăți și auto (mai condiționate fiscal);
• amenzile de circulație (cu consecințe mai dure la neplată);
• eventual, servicii locale mai rapide acolo unde descentralizarea este folosită eficient.

Marea întrebare rămâne aceeași: dacă această reformă va produce administrații mai eficiente sau doar va muta presiunea financiară și birocratică în teritoriu. Răspunsul nu va veni din textul ordonanței, ci din felul în care fiecare minister, prefectură și primărie va aplica noile reguli în lunile următoare.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării: 
https://www.mdlpa.ro/subarticles/5/mdlpareformaadministrativa24022026