Vânătorul de braconieri – De vorbă cu Irinel Escariu, inspector regional ANCBP

Ediția emisiunii „1001 de meserii” l-a avut invitat pe Mihai Irinel Escariu, inspector regional în cadrul Asociației Naționale de Combaterea Braconajului și Poluării (ANCBP), o organizație națională care activează prin filiale județene, având ca scop principal combaterea braconajului și protejarea mediului. Într-un dialog sincer, Escariu a vorbit despre voluntariat, despre lupta cu braconierii, despre pericolele din teren, dar și despre nevoia de educație și responsabilitate față de natură.

ANCBP – o rețea de voluntari dedicați protejării naturii

„ANCBP e prescurtarea la Asociația Națională de Combaterea Braconajului și Poluării. E națională pentru că este într-adevăr în toată țara și sunt filiale județene la nivel de România. În același timp avem o structură organizatorică atât la nivelul de județ, cât și la nivel de conducere. Foarte bună, bine pusă la punct, fiind și foarte veche asociația în România”, a explicat Mihai Irinel Escariu.

Toți membrii ANCBP sunt voluntari. „Gradarea ca inspector, a nu se confunda cu un inspector dintr-o instituție de stat, este în cadrul asociației ca o formă de evoluare… Nu este chiar o meserie propriu-zisă, dar sperăm că, rămânând ceva în spatele nostru, pe viitor poate să devină o meserie”, a spus invitatul. Motivația lor este una simplă, dar profundă: dragostea pentru natură. „Avem intenția și dăruirea asta pentru a proteja, pentru a susține și a transmite mai departe generațiilor următoare. E bine să avem verde pe lângă noi, fauna și ceea ce noi încercăm să protejăm și să menținem în viață să rămână și peste ani.”

România, o țară bogată în resurse naturale

Escariu consideră că România se află încă într-o poziție privilegiată. „Suntem țara din Europa cu cele mai frumoase resurse de felul ăsta – cu animale sălbatice, cu vegetație, cu o poluare cât de cât controlată.” Totuși, el atrage atenția că protecția mediului depinde nu doar de legislație, ci și de educație. În privința colectării selective a deșeurilor – SGR, el a afirmat: „Este un proiect foarte bun, dar este de lucrat nu doar pe partea de recoltare a acestor tone, ci și pe partea de recoltare din start a acestor deșeuri. Adică să oferim posibilitatea oamenilor să nu mai arunce paiul. E vorba de un pic mai multă educație.”

O activitate plină de riscuri și provocări

Activitatea voluntarilor ANCBP nu este deloc una lipsită de pericole. Inspectorul a vorbit deschis despre confruntările cu braconierii și despre lipsa de sprijin din partea unor instituții. „Ne lovim nu doar de braconieri, ci și de conducerea unor instituții de stat care sunt pe linie cu braconierii. Participă la decimarea unor fonduri fie cinegetice, fie piscicole, fie forestiere. Sunt însă și instituții cu care colaborăm foarte bine, cu oameni foarte bine pregătiți pentru prevenirea și combaterea braconajului.”

Cum arată o zi de teren

„Acțiunile se fac în baza unui plan de acțiune bine stabilit dinainte. În cadrul filialei județene sunt eu cel care conduc filiala Neamț. Avem informații de peste tot: de la pescari, de la vânători, de la persoane fizice. În funcție de acestea se stabilește perimetrul pe care vrem să-l controlăm și monitorizăm. Am adoptat o ținută obligatorie – vestă tactică, costum camuflaj – pentru a ne putea diferenția.” În teren, echipa este formată din 30-35 de persoane active, deși numărul membrilor înscriși în județul Neamț depășește 70.

Braconajul, o problemă care vine din interior

Escariu a atras atenția asupra unei realități îngrijorătoare: „Cea mai mare problemă e că nu vine braconajul din partea unor persoane străine de cauză. Braconajul în general pleacă de la paznici, de la cei care ar trebui să păzească. Avem la cunoștință niște cazuri când într-o anumită asociație un director conducea cu o diplomă falsă de bacalaureat, iar un paznic care nu deține atestat este paznic în continuare.”

El a remarcat și lipsa de oportunități pentru oamenii competenți: „Cunosc oameni care au terminat facultăți de silvicultură cu note mari și nu fac asta. Lucrează în alt domeniu. Iar locurile sunt pentru cei care își îmbunătățesc traiul cu niște carne de vânat sau de pește.”

Vânătoarea și echilibrul natural

În ceea ce privește vânătoarea, inspectorul a spus că legea actuală este „mult prea permisivă”, iar „braconierii nedeținători de acte în regulă sunt foarte puțini”. „Braconajul îl fac tot cei care sunt deținători de arme cu acte în regulă. Sunt membri vânători. În loc de un mistreț merg și împușcă cinci. Atâta timp cât vezi vânătoarea ca pe o formă de hrănire, asta o să continue la nesfârșit. Vânătoarea se poate face și la nivel moral, prin îngrijirea animalelor, asigurându-le un habitat conform.”

Problema urșilor și efectivele scăpate de sub control

Un subiect important a fost cel al populației de urși din România. „S-a anunțat un efectiv de 9.000 de urși. Este total eronată informația. Din surse fizice care știu bine locurile, cred că depășim 15.000 la nivel de România. România poate oferi un habitat normal unui efectiv de 5-6.000 de urși.” Escariu a explicat și motivele: „Acum ursoaicele au trei sau patru pui, nu doi ca pe vremuri, iar iernile blânde fac ca selecția naturală să nu se mai producă. E exclus să se mai facă selecția asta naturală fără intervenția omului prin cote de recoltă. Când este vorba de vieți omenești, ar cam trebui să ne oprim.”

O meserie de suflet, nu de profit

Despre resursele folosite în activitate, Escariu a precizat: „Mașinile sunt personale. Cine are mașină de teren o pune la bătaie. Mai avem și contracte de sponsorizare, dar în general totul se face din resurse proprii.” De asemenea, el a evidențiat colaborarea cu poliția: „În general, cu Poliția Secției 12 am colaborat cel mai mult, cu secția de la Săvinești. Ne sprijină tot timpul la acțiuni.”

Un apel la implicare și responsabilitate

„Îi invit cu drag pe toți să participe alături de noi la acțiunile pe care le întreprindem. Avem membri din toate categoriile de vârstă și din joburi diferite – de la constructori până la ofițeri de poliție. Ne-am strâns ca o familie și vrem să ducem mai departe un mediu curat, un aer respirabil, un fond piscicol și cinegetic de care să se bucure și urmașii noștri.”

În final, Mihai Irinel Escariu a vorbit și despre poluare, subliniind că schimbarea reală ține de acțiuni concrete, nu doar de amenzi: „Am văzut niște vorbe foarte bune ale doamnei ministru. Practica e un pic diferită, dar pornirea mă face să cred că o să fie bine. Noi vrem să verificăm ce s-a întâmplat după fiecare sesizare și să forțăm mâna primăriilor să ia măsuri. Nu mă refer la amenzi, ci la remedierea lucrurilor. Degeaba se dă amendă dacă problema tot nu se rezolvă.”

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și