2 dosare penale pentru fosta conducere a Primăriei Pângărați – Neamț. Comuna, în topul problemelor constatate de Curtea de Conturi din județ
Într-un județ în care problemele administrative sunt frecvent trecute sub tăcere, comuna Pângărați se impune brutal în prim-planul atenției publice și instituționale, dar nu prin performanță, ci prin dezastrul financiar lăsat în urmă de fosta administrație. Conform Raportului Camerei de Conturi Neamț pentru anul 2023, comuna figurează pe lista scurtă a UAT-urilor din județ pentru care s-au formulat sesizări penale — nu una, ci două — din partea autorității supreme de audit public.
Datele sunt copleșitoare: peste 18 milioane de lei în nereguli financiare identificate la o singură primărie comunală, din care 275.000 lei reprezintă prejudicii certe, cuantificabile, bani despre care inspectorii au spus fără echivoc că au fost cheltuiți ilegal. Curtea de Conturi nu vorbește în termeni vagi, ci formulează fapte clare care trimit direct în zona infracțiunilor: fals intelectual, delapidare, abuz în serviciu, plată nelegală din fonduri publice și gestionare frauduloasă a bugetului local.
Așadar, ce s-a întâmplat la Pângărați? Cine a semnat? Cine a încasat? Și, mai ales, cum este posibil ca o primărie comunală dintr-un județ cu resurse limitate să producă un asemenea haos financiar, suficient pentru a fi sesizat penal de două ori în același an?
Un buget subminat prin documente false
Una dintre cele mai grave constatări din raport se referă la decontarea unor lucrări publice care nu au fost executate. Situații de lucrări completate eronat sau intenționat falsificate, lipsa recepțiilor, absența dovezilor fizice în teren — toate acestea constituie o schemă de fraudare în care documentul capătă rolul de instrument penal. Practic, foștii responsabili ai comunei — în frunte cu fostul primar și funcționari-cheie din compartimentul investiții — au aprobat și decontat sume importante pentru servicii care nu au fost prestate sau care nu puteau fi verificate.
Aceasta este esența falsului intelectual și uzului de fals: atunci când documentele cu regim oficial sunt transformate în paravan pentru golirea treptată, dar sigură, a conturilor publice. Situațiile de lucrări au fost semnate, procesate, introduse în contabilitate și trimise spre plată fără nicio formă reală de verificare, într-un sistem care pare construit nu pentru administrare, ci pentru drenarea controlată a fondurilor.
Delapidare sau abuz în serviciu?
Curtea de Conturi face o diferențiere importantă între greșeală și infracțiune. Nu orice neregulă este penală. Dar în cazul Pângărați, raportul vorbește de plăți nelegale, contracte modificate abuziv, cheltuieli fără justificare, și, mai grav, lipsa oricărui control intern funcțional. Mai precis, s-a creat cadrul perfect pentru abuz în serviciu, în forma sa continuată: achiziții supraevaluate, lucrări nerealizate, valori contractuale ajustate din pix, fără temei legal, fără justificări tehnice, fără avize.
Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, unele dintre aceste sume au fost încasate de firme contractate fără a livra servicii reale. Acest lucru duce direct în zona delapidării, acolo unde interesul personal al funcționarului public sau complicitatea cu terți este dovedită. Într-o administrație locală în care primarul, contabilul și dirigintele de șantier semnează în serie fără a verifica, răspunderea este colectivă, dar infracțiunea este personală.
Gestiunea bugetului: fraudă prin neglijență sau cu intenție?
Mai subtilă, dar la fel de periculoasă, este acuzația de gestionare frauduloasă a bugetului. Aceasta se traduce, în cazul Pângărați, prin lipsa evidenței contabile a unor angajamente, prin lipsa garanțiilor de bună execuție, prin neînregistrarea activelor și a datoriilor în bilanț, și prin denaturarea indicatorilor financiari.
Pe scurt: primăria funcționa la nivel scriptic, dar nu avea un control real asupra banilor pe care îi gestiona. Aprobări fără acoperire, sume bugetate formal dar cheltuite în alt scop, lipsa auditului intern, absența circuitului documentelor. În alte contexte, acestea ar fi fost considerate slăbiciuni de sistem. Dar aici, ele sunt elemente agravante, pentru că au permis producerea unui prejudiciu concret, cuantificat de Curtea de Conturi la 275.000 lei, bani pierduți efectiv de comunitate.
Ce au făcut autoritățile?
Curtea de Conturi nu s-a limitat la constatări. La pagina 25 a raportului se precizează clar că, în cazul Pângărați, s-au transmis două sesizări penale către Ministerul Public, o situație rar întâlnită la nivelul unui singur UAT. Decizia nu este una automată, ci vine în urma evaluării gradului de pericol social, a caracterului intenționat al abaterilor și a lipsei măsurilor corective din partea entității auditate.
În paralel, s-a solicitat recuperarea prejudiciului și refacerea evidențelor contabile. Recomandările sunt ferme, iar actuala conducere a comunei s-a angajat, conform surselor administrative, să colaboreze cu instituțiile de control și să inițieze acțiuni în instanță pentru recuperarea pagubelor.
Cine sunt responsabilii?
Fără a nominaliza persoane, raportul direcționează clar răspunderea către:
- Fostul primar, în calitate de ordonator principal de credite;
- Contabilul-șef, pentru validarea plăților fără documente legale;
- Responsabilii cu achizițiile și investițiile, pentru semnarea contractelor și a actelor adiționale nelegale;
- Diriginții de șantier, pentru avizarea lucrărilor neverificate;
- Firmele beneficiare, pentru încasarea de fonduri fără livrarea serviciilor.
Aceste persoane sunt pasibile de urmărire penală, în funcție de natura faptei și de probele care vor fi administrate în cadrul anchetei.
Actuala conducere: între moștenire toxică și reconstrucție
Primarul în funcție al comunei Pângărați se confruntă nu doar cu provocările administrative ale prezentului, ci și cu un trecut apăsător, lăsat în urmă de o conducere care a subminat stabilitatea financiară a instituției. Conform informațiilor din interiorul primăriei, noua echipă a suspendat plățile suspecte, a demarat reevaluarea contractelor moștenite și a transmis documente către organele de anchetă.
Dar refacerea încrederii nu se poate face doar prin bunăvoință. Este nevoie de profesionalism, de restructurarea totală a procedurilor administrative, și de o comunicare publică transparentă. Cetățenii trebuie să știe nu doar ce s-a greșit, ci și cine plătește pentru greșelile comise.
Cazul Pângărați este un avertisment pentru administrațiile locale: banul public nu este o resursă de gestionat după bunul plac. Este o responsabilitate legală, etică și instituțională. Prejudiciul de 275.000 lei este doar o cifră într-un raport, dar în realitate înseamnă drumuri neasfaltate, proiecte blocate, școli nefinanțate și comunități lăsate în urmă.
