Prefectura la raport: între responsabilitate și provocări

În studioul Ziar Piatra Neamț, prefectul județului Neamț, Adrian Bourceanu, a răspuns deschis întrebărilor despre activitatea sa, despre provocările funcției și despre problemele cu care se confruntă județul. De la deszăpezire și infrastructură, până la probleme de siguranță publică și planuri de dezvoltare, dialogul a scos la lumină o realitate complexă, pe care puțini o cunosc în detaliu.

Prefectul nu este doar o figură prezentă la evenimente festive sau întâlniri oficiale. Dincolo de aparențe, biroul său este locul unde ajung problemele nerezolvate ale instituțiilor, acolo unde blocajele trebuie depășite, unde se iau decizii care nu ajung mereu în atenția publicului. Deși funcția este adesea percepută ca fiind mai puțin vizibilă decât cea a unui primar, rolul său este esențial pentru ca proiectele și administrația să funcționeze în parametri legali.

Printre cele mai mari provocări de până acum, prefectul a menționat perioada de început a mandatului său, marcată de pregătirile pentru alegeri și de gestionarea unor dosare importante, cum a fost cel legat de granița cu Harghita din zona Bicaz-Chei. La acestea s-au adăugat problemele privind lucrările pe autostrăzile A7 și A8, unde intervențiile pentru deblocare au fost necesare, dar lipsite de mediatizare.

Un subiect de interes major a fost infrastructura județului, cu referire specială la DN 12C și la pericolul alunecărilor de teren și al căderilor de pietre. Prefectul a explicat că a făcut demersuri pentru soluționarea acestor probleme, însă procesul este complicat și necesită timp. O altă inițiativă importantă este aducerea unui elicopter de salvare în județ, pentru intervenții rapide în cazuri medicale grave. În ciuda eforturilor depuse, obstacolul major este faptul că autoritățile centrale consideră că elicopterul din Câmpulung Moldovenesc este suficient pentru județul Neamț. Prefectul insistă că acest argument nu stă în picioare și va continua să facă presiuni pentru implementarea proiectului.

O problemă îngrijorătoare ridicată în cadrul emisiunii a fost calitatea apei din județ. Statisticile arată că peste 60% din apele subterane sunt contaminate cu nitrați și nitriți, ceea ce afectează sănătatea locuitorilor. Cauzele sunt multiple, de la utilizarea necontrolată a fertilizanților, până la scăderea nivelului apei din pânza freatică. Situația impune o regândire a strategiei de alimentare cu apă, atât la nivel local, cât și național.

Un alt subiect delicat este creșterea consumului de droguri în rândul tinerilor. Prefectul a explicat că majoritatea acestor substanțe ajung în județ prin comenzi online, făcute direct din țări unde consumul este legal. Lipsa unor măsuri de blocare a accesului la aceste surse reprezintă o problemă gravă, iar soluțiile nu pot veni doar din partea instituțiilor de control, ci trebuie să implice și prevenția, prin consiliere și educație. Din păcate, instituțiile specializate pe consiliere antidrog sunt subfinanțate, iar lipsa personalului face ca intervenția să fie mai mult teoretică decât practică.

O altă temă de interes a fost pregătirea pentru situații de urgență. În trecut, școlile făceau exerciții de simulare pentru cutremure, elevii știau ce trebuie să facă, existau protocoale clare pentru adăposturi. În prezent, astfel de pregătiri sunt aproape inexistente. Prefectul a recunoscut că este un subiect asupra căruia trebuie insistat mai mult, astfel încât populația să fie pregătită pentru situații extreme. Deși există proceduri oficiale, realitatea arată că multe instituții nu dispun de resursele necesare pentru a interveni eficient în primele zile ale unui dezastru. S-a discutat și despre faptul că, în caz de cutremur, primăriile ar trebui să asigure nevoile de bază ale cetățenilor în primele 72 de ore, însă, în realitate, resursele sunt insuficiente.

Un aspect diferit față de mandatele anterioare este abordarea colaborării cu primarii și instituțiile deconcentrate. Spre deosebire de unii prefecți care foloseau funcția pentru a lansa verificări și inspecții abuzive asupra firmelor private, Adrian Bourceanu a explicat că nu a dispus nicio astfel de acțiune, ci a pus accent pe dialog și sprijin pentru ca agenții economici să se conformeze legislației fără să fie penalizați arbitrar.

În final, prefectul a fost întrebat ce ar face dacă ar avea libertatea de a lua orice decizie pentru județ. Printre priorități ar fi modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea Palatului de Justiție din Piatra Neamț și dezvoltarea unui spital nou, care să răspundă nevoilor actuale ale populației. În ceea ce privește viitorul său politic, a recunoscut că, dacă va continua în acest domeniu, ar lua în calcul o candidatură pentru Parlament, dar, în caz contrar, ar reveni la profesia sa de avocat.

Această ediție a emisiunii „Prefectura la Raport” a oferit o imagine clară a activității unui prefect și a problemelor reale cu care se confruntă județul. Dincolo de festivisme și apariții oficiale, administrația înseamnă muncă de culise, presiune și luarea unor decizii care, deși nu sunt spectaculoase, pot avea un impact major asupra vieții de zi cu zi. Prefectul Adrian Bourceanu a arătat că abordarea sa este una pragmatică, bazată pe dialog și soluții, nu pe spectacol sau conflicte politice inutile. Rămâne de văzut dacă eforturile sale vor avea rezultatele dorite și dacă problemele județului vor găsi, în cele din urmă, rezolvări concrete.

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și