Oare ce va face Raluca Turcan de la PNL cu mâna?

În noiembrie 2013, într-un acces de sinceritate politică, Raluca Turcan declara cu patos: „Mai bine mi-aș tăia o mână decât să-l votez pe Crin Antonescu. Este un retrograd și antieuropean, care a făcut mult rău României și în plan intern și extern.” O declarație grea, tranșantă, menită să taie orice șansă de reconciliere politică între PNL și Crin Antonescu. Sau cel puțin așa trebuia să credeam noi.

Astăzi, însă, realitatea politică ne demonstrează din nou că vorbele rămân doar vorbe, iar mâinile, deși promise spre sacrificiu, rămân bine ancorate în funcții și decizii. Acum, doamna Turcan, alături de tot partidul său, l-a desemnat pe Crin Antonescu drept candidat la funcția de președinte al României. Da, exact acel Crin Antonescu, retrogradul și antieuropeanul, care, conform propriei sale declarații, „a făcut mult rău României”.

Această întoarcere spectaculoasă de situație ridică o întrebare firească: ce va face Raluca Turcan cu mâna? Își va ține promisiunea de acum un deceniu și va aduce un cuțit simbolic pe scena politică? Sau va găsi, așa cum ne-am obișnuit, o explicație creativă pentru acest „compromis strategic” care demonstrează cât de flexibilă poate fi politica românească?

Declarația din 2013, ce părea atunci o garanție de integritate politică, este acum doar o relicvă ironică, folosită probabil în glume de culise. Și totuși, cum se justifică această schimbare de poziție? Unii ar spune că politica e arta compromisului, alții că e arta uitării selective. La noi, însă, pare mai degrabă arta înfruptării din aceeași oală cu cei pe care îi considerai de neacceptat.

Această poveste nu este doar despre Raluca Turcan, ci despre un întreg sistem politic care a transformat „niciodată” în „de ce nu?”. Este despre cum principiile și jurămintele sunt făcute să dureze cât o știre de presă, iar votanții sunt invitați să uite tot ce au auzit anterior, căci, nu-i așa, „contextul s-a schimbat”.

Raluca Turcan are acum o dilemă. Nu doar morală, ci și simbolică. Ce face cu mâna? O ține ferm pe direcția partidului, semnând hotărâri și susținându-l pe Crin Antonescu, sau își onorează promisiunea teatrală de acum un deceniu? Probabil răspunsul e mai simplu decât credem. În politica românească, mâinile nu sunt făcute pentru tăiat, ci pentru strâns mâini, semnat acorduri și păstrat funcții.

În concluzie, Raluca Turcan nu-și va tăia mâna. Însă gestul său din 2013 rămâne un exemplu perfect de cum politica românească știe să ne surprindă și să ne amuze. Până la urmă, nu declarațiile sunt importante, ci rezultatele. Iar rezultatele sunt clare: mâinile rămân intacte, iar Antonescu e, cel puțin pentru PNL, viitorul candidat la președinție.

Cât despre noi, restul, putem doar să ne întrebăm: dacă mâinile nu sunt tăiate, cine plătește prețul acestor „compromisuri strategice”?

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și