De când cu COVID-19, s-a uitat de plămâni și se vorbește doar despre virus

De la începutul pandemiei am avut impresia că pacienții de COVID sunt greșit tratați medicamentos, dar nu am exprimat această opinie public, deoarece nu am nicio calificare medicală și atunci când nu știi, ci doar crezi e bine să fii rezervat.

Iată că de câteva zile a apărut în media o doamnă doctor specializată în boli de plămâni, care tratează cu o rată de succes aproape de 100%, pacienții de COVID în diverse stadii, folosind în schema de tratament medicamente bronhodilatatoare.

A trebuit să treacă un an de zile ca să vină un medic specializat pe boli de plămâni și să spună public că nu este în regulă să se trateze COVID cu Kaletra si alte medicamente ciudate și că ar trebui tratat cu medicamente specifice bolilor de plămâni, deoarece coronavirusul este un virus care atacă plămânii.

Nu sunt specialist în medicină, dar totuși poate nu ar fi rău ca medicii care au diverse specializări și tratează acum bolnavi de covid să se uite puțin și la ce zice un cadru medical specializat în boli de plămâni și să privească puțin peste gardul impus printr-o schemă de tratament venită de la centru.

Medicul pneumolog orădean Flavia Groșan a fost centrul unor dezbateri încinse în presă, pe rețelele de socializare, dar și în tagma medicală. Aceasta afirmă că a tratat mii de pacienți COVID-19 cu succes după o schemă proprie pe bază de claritromicină și alte câteva medicamente specifice, în funcție de simptomatologie, și care exclude medicamentele folosite în protocolul obișnuit din spitalele din România. Medicul orădean a afirmat, printre altele, că protocolul standard din spitale nu previne internarea pacienților la ATI și că oxigenul administrat în cantități mari poate crea probleme mari la nivel cerebral.

Pentru aceste declarații,  medicul pneumolog Flavia Groşan a fost invitată pentru luni la o discuţie cu Comisia de etică şi deontologie medicală, după ce instituţia s-a autosesizat în urma afirmaţiilor acesteia, publicate într-un ziar central, privind protocoalele din spitale pentru tratamentul COVID-19. Preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, dr. Carmen Pantiş, a anunţat, luni, după audierea doctoriţei Flavia Groşan că aceasta nu primeşte nicio sancţiune pentru declaraţiile controversate pe care le-a făcut în spaţiul public.

Flavia Groșan, în calitate de pneumolog, a tratat COVID-19 ca pe o pneumonie, concentrându-se pe efectele bolii asupra plămânilor, fiind mai puțin interesată de zona de antivirale sau vaccin. De altfel, nici nu a putut folosi medicamente de tip Kaletra, de exemplu, în cabinetul privat pentru tratarea la domiciliu din simplul motiv că acestea se administrează doar în spital. Acest lucru, practic, i-a forțat pe medicii care tratează pacienți la domiciliu sau prin consultații online să găsească diferite scheme cu medicamente clasice și accesibile.

Abordarea tratării COVID-19 ca o pneumonie mai agresivă, dar nicidecum ca pe o boală apocaliptică, este, totuși, cel puțin interesantă. În loc să utilizeze tratamente care deprimă respirația, medicul pneumolog orădean afirmă că bronhodilatatoarele și antiinflamatoarele steroidiene au un efect superior în tratarea bolii, tocmai pentru că ajută pacientul, evident, să respire.

Deși o parte a opiniei publice, dar și a cadrelor medicale vede această abordare drept una controversată sau nedemnă de luat în seamă, ar trebui să ne punem cu toții întrebarea de ce se insistă atât de mult în spitale doar pe implicarea medicilor infecționiști, nu și pe implicarea medicilor pneumologi care asta au învățat și asta fac de o viață: tratează pneumonii, chiar și de formă virală.

Este adevărat că unii pacienți, pe fondul agravării simptomelor sau pe fondul unor comorbidități, ajung în ATI și aici munca medicilor de specialitate este deosebit de importantă și merită tot respectul. Însă concluzia care se trage în urma acestui val de emoție generat de subiectul Flavia Groșan este aceea că pacienții ar trebui să trateze simptomele din primul moment al sesizării lor. Că folosesc schema Flaviei Groșan sau altă schemă recomandată de medicii curanți este, poate, mai puțin relevant.

Important este ca pacientul să nu aștepte ca virusul să facă dezastru la nivelul plămânilor și nici să nu aștepte o agravare care să necesite terapie intensivă. Este o boală care, în stadii incipiente și cu un tratament eficient, poate fi tratată cu succes la domiciliu, iar acest lucru ar degreva secțiile de terapie intensivă.

Acesta este adevăratul subiect care ar trebui să genereze dezbatere: cum facem ca pacienții să fie tratați eficient din primul moment pentru a preveni colapsul zonei de ATI din România? Și, din nou… să nu uităm că vorbim, totuși, de o pneumonie. Aspectului viral i s-a acordat, poate, o atenție prea mare și am uitat… de plămâni, respirație și noțiuni cunoscute despre pneumonii vechi de decenii. Noi nu suntem specialiști, dar… cu siguranță, subiectul merită dezbătut în continuare în zona medicală.

Primum non nocere.