80% din consumatorii români permit utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare!

Cât de dispuși sunt cetățenii UE să ofere acces la datele lor personale atunci când sunt online? Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către indivizi aruncă o lumină aici.

Conform rezultatelor sondajului din 2020, 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

Mai puțini (40%) cetățeni UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal.

 În mod similar, 40% a limitat accesul la profilurile sau conținutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE.

Cele mai mari ponderi au fost observate în

–          Olanda (73%);

–           Finlanda (70%);

–           Danemarca și Germania (ambele 63%) ;

–           Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în

–           Bulgaria (10%);

–          România (20%);

–           Grecia (29%);

–           Slovacia (30%) ;

–           Letonia (32%).

Destinatarii marcării Zilei europene a protecţiei datelor sunt cetăţenii, ideea fiind de a da o şansă fiecăruia să înţeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate, precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Din informatiile rezultate in studiul realizat de InfoCons la nivel national cu privire la furtul de identitate au relevat faptul ca:

–          – 32.6% dintre intervievati au primit informatii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9.7% au aflat despre acest subiect de la o asociatie de consumatori.

–          – 30.6% dintre cetatenii care au raspuns chestionarului au primit informatii despre furtul de identitate din partea bancilor sau institutiilor financiar-bancare, in timp ce 33.5% au primit aceste informatii din partea rudelor si prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reieșit faptul  că cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, in procent de 64.2%.

–          Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reiesit a fi:

–           phishing-ul (57%);

–          spam(57.5%);

–           furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai putin cunoscută de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fără a fi distruse și care conțin date personale și bancare – trashing (25,8%).

–          Intervievații au declarat că au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate dupa cum urmeaza:

–          45.3%, prin solicitarea de informații personale în timpul navigării pe internet;

–           42.9%, prin phishing- furt de date via e-mail;

–           38,5%, spam;

–           38%, prin telefon de la persoane necunoscute.

Studiul a fost realizat în cadrul Proiectul  European – SYstem for Prevention and Combat Identity Theft – SYPCIT – Directorate General Home Affaire desfășurat de Asociația InfoCons, în parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT și UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI ROMA TOR VERGATA