8 martie – Ziua Internaţională a Femeii

La 8 martie 1975, Naţiunile Unite au celebrat pentru prima oară Ziua Internaţională a Femeii. Doi ani mai târziu, în 1977, Adunarea Generală ONU a adoptat rezoluţia prin care s-a decis ca o zi dedicată drepturilor femeii şi păcii în lume să fie serbată în toate ţările membre, la o dată aleasă de fiecare ţară în funcţie de propriile tradiţii istorice şi naţionale, ziua aleasă de cvasi-unanimitatea ţărilor a fost 8 martie.

În acest an „Ziua Internaţională a Femeii” se desfăşoară sub deviza „Egalitatea pentru femei înseamnă progresul pentru toate şi pentru toţi” şi va fi sărbătorită la sediul ONU din New York pe 7 martie, înaintea celei de a 58-a sesiunii a Comisiei pentru Condiţia Femeii care începe la 10 martie.

Cu acest prilej, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia publicului o selecţie de date şi informaţii statistice şi urează tuturor femeilor din România un călduros „La mulţi ani”!

• Conform datelor ONU, populaţia lumii la 1 ianuarie 2013 era de cca 7,099 miliarde persoane, dintre care aproximativ jumătate femei (1000 femei la 1010 bărbaţi).

• Populaţia rezidentă stabilă a României înregistrată la recensământul din octombrie 2011 a fost de 20.121,6 mii locuitori din care 9.788,6 mii bărbaţi (48,6%) şi 10.333,0 mii femei (51,4%). În comparaţie cu recensământul din 2002, populaţia a scazut cu aproximativ 1,6 milioane de persoane. Declinul demografic s-a produs intr-un ritm mediu anual de 0,76%

Populaţia pe sexe şi medii, la recensămintele din anii 1992,2002 şi 2011

mii persoane

• În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei crescând de la 50,8% (1992) la 51,4% (2011).

• În octombrie 2011, raportul de masculinitate a fost de 947 persoane de sex masculin la 1.000 persoane de sex feminin (faţa de 951 persoane de sex masculin în 2002 şi 967 în 1992).

• Populaţia feminină se concentrează în mediul urban într-o proporţie mai mare (54,9% din totalul populaţiei feminine) decât cea masculină (53,0%).

Piramida pe ani de vârstă şi sexe, la recensămintele din anii 1992, 2002 şi 2011

• Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (22,8% din totalul femeilor de 65 ani şi peste)

• Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 42,1 ani a fost, în octombrie 2011, mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,1 ani

Vârsta medie a populaţiei pe sexe, la recensămintele din anii 1992, 2002 şi 2011

• Contingentul feminin fertil de 15-49 ani a fost de 4.732,8 mii (46,0% din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 823,4 mii persoane faţă de recensământul din 2002. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei feminine de 15-49 ani a evoluat diferit. Generaţiile născute după decretul de interzicere a avorturilor din 1966 au determinat creşterea ponderii grupei de vârstă 35-44 ani. În schimb, populaţia din segmentul 45-49 ani a înregistrat o scădere semnificativă. Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 1,3 născuţi vii care nu includ născuţii-vii din străinătate la 1.000 de femei de 15-49 ani, rata fetilităţii pentru toţi copiii născuţi în 2012 a fost de 1,5 născuţi-vii la 1.000 femei de 15-49 ani.

• Diminuarea populaţiei, înregistrată în cadrul recensământului din octombrie 2011, a influenţat valorile ratei natalitătii şi ratei mortalităţii. Astfel, rata natalităţii recalculată a fost, în 2011, de 9,8 nascuţi-vii la 1.000 de locuitori.

• Rata totală a fertilităţii, adică numărul mediu de copii pe care i-ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilitătii pe vârste din anul 2011 este de 1,46 copii la o femeie, deci sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie). Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu.

• Comportamentul reproductiv al femeilor diferă, astfel femeile din urban au născut, în 2012, 108.425 copii faţă de 92.679 copii în rural. În urban, structura populaţiei este mai tânară, de aceea se nasc mai mulţi copii.

• Vârsta medie a mamei la naştere (27,8 ani) şi la prima naştere (26,2 ani) s-a menţinut în 2012 la acelaşi nivel ca în anul precedent. Femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,5 ani) comparativ cu cele din urban (29,0 ani). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 29,5 ani (Bucureşti) şi 22 ani (Vaslui). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Bucureşti (30,5 ani), iar cea mai scăzută în Mehedinţi (25,1 ani).

• Speranţa de viaţa la naştere a femeilor a fost, în anul 2012 de 77,86 ani ( 78,37 ani în urban şi 77,19 ani în rural), cu 7 ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (70,77 ani).

• În anul 2012, numărul de născuţi-vii a fost de 21.104 copii, (180.714 născuţi-vii care nu includ născuţii-vii din străinătate) rezultând o rată a natalităţii de 9,4 născuţi vii la 1.000 locuitori (9,0 născuţi vii care nu includ născuţii-vii din străinătate la 1.000 locuitori). Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, însă, în primul an de viaţă mor mai mulţi băieţi decât fete.

• În anul 2012, s-au înregistrat 107.760 căsătorii, rata de 5,1 căsătorii la 1.000 locuitori. Cele mai multe mirese au avut vârsta între 24-27 ani, luna cu cele mai multe căsătorii înregistrate a fost august cu 21.022 căsătorii, iar cu cele mai puţine a fost în martie. Vârsta medie la căsătorie este de 28,2 ani.Vârsta medie la prima casătorie este de 26,4 ani.

• În anul 2012, s-au înregistrat 31.324 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,51 divorturi la 1.000 locuitori.

• Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (20,8%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 36,7 ani ani pentru femei şi 40,4 ani pentru bărbaţi.

*

* *

• În trimestrul III 2013, populaţia ocupată reprezenta 9.450 mii persoane; dintre acestea, femeile au însumat 4.207 mii.

• Din clasificarea populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

• 66 mii persoane au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;

• 721 mii au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;

• 312 mii erau tehnicieni şi maiştri;

• 250 mii au avut statutul de funcţionari administrativi;

• 765 mii au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerţ;

• 1.076 mii şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.

• În privinţa gradului de instruire, din populaţia ocupată feminină, 911 mii erau absolvente ale învăţământului superior, 177 mii ale învăţământului postliceal şi de maiştrii, 1.489 mii au absolvit liceul iar 618 mii, şcoli profesionale şi de ucenici.