6 mai – ziua de naștere a informaticii moderne
Data de 6 mai este considerată ziua de naștere a informaticii moderne. Maurice Wilkes și o echipă de la Universitatea din Cambridge au executat primul program stocat pe calculatorul EDSAC, care a folosit bandă de hârtie pentru datele de intrare-ieșire. Bazat pe ideile lui John von Neumann despre calculatoarele cu program memorat, EDSAC a fost primul calculator pe deplin funcțional bazat pe arhitectura Neumann.
Maurice Wilkes, care a trăit până la vârstă de 97 de ani, a fost cea mai importantă figură în dezvoltarea calculului practic în Marea Britanie. Nu numai că a condus dezvoltarea EDSAC, primul computer digital cu program stocat, care a intrat în funcțiune în anii 1940, el și colegii săi de la Universitatea Cambridge au făcut, de asemenea, contribuții semnificative la dezvoltarea de software și au construit una dintre primele distribuite de mare viteză rețele de calcul, inelul Cambridge.
În 1946, a fost invitat la cursuri de teorie și tehnici de proiectare a computerelor electronice digitale de la Universitatea din Pennsylvania, locul de naștere al ENIAC. Wilkes a intrat acolo târziu, dar a întâlnit mulți dintre pionierii americani de la computer, inclusiv Howard Aiken de la Universitatea Harvard și dezvoltatorii ENIAC, John Mauchly și Presper Eckert. A devenit astfel unul dintre puținii oameni care au avut o idee cum să construiască un calculator, în teorie, și a început să schițeze designul EDSAC pe regina Maria pe drumul spre casă.
Construirea unui calculator cu programe stocate a fost încă o provocare uriașă, dar Wilkes a avut determinarea și mijloacele necesare pentru a o face.
Față de standardele de astăzi, EDSAC pare uimitor de primitiv. A folosit supape – tuburi vidate – pentru calcul, cum ar fi ENIAC și Colossus, mașina secretă a lui Bletchley Park. Primele sale unități de memorie folosesc bile de sunet care traversează bai de mercur, care necesită o producție foarte precisă. Dar EDSAC a fost în funcțiune în 1949 și a efectuat calcule utile de mai mulți ani. „Nu am încercat niciodată cu EDSAC să exploatez pe deplin tehnologia de timp, pentru că chiar și un computer electronic lent ar fi atât de rapid. Nu vrei să faci un salt mai mare decât ai nevoie”, a spus el. Saltul de la calculul mecanic la cel electronic a fost cel mai mare salt.
Sursa: StiriNationale.eu