31 august, o zi specială pentru cei care simt şi vorbesc româneşte

Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. – Petre Ţuţea 

31 august este o zi specială pentru cei care simt şi vorbesc româneşte, este Ziua Limbii Române.

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.
Acestă este celebrată din 1990 și  în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5 decembrie 2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27 august 1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

Limba română (limbă latină prin excelență) este cea mai apropiată de limba care se vorbea la Roma în urmă cu 2000 de ani și face parte ( împreună cu limbile franceză, italiană, portugheză și spaniolă) din grupa limbilor romanice.

Învăţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

Tot astăzi, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni organizează, în colaborare cu Academia Română, o dezbatere cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române.

Sub deviza renașterea și reînnoirea limbii române în diaspora, acțiunea urmărește să aducă în prim plan atât necesitatea asigurării continuității lingvistice între generații, cât și excelența și rezultatele deosebite ale membrilor comunităților, ca vectori importanți în promovarea imaginii României în lume și ambasadori ai valorilor românești în afara granițelor, potrivit unui comunicat de presă.