29 iulie – Ziua Imnului Naţional
Ziua Imnului Naţional se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie. Imnul de stat este un cântec bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității.
De-a lungul timpului, România a avut șase imnuri.
Primul imn de stat al României, „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A urmat, începând cu anul 1884, „Trăiască Regele”, unul dintre imnurile cele mai aproape de sufletul şi de mintea românilor. În anul 1948, odată instalarea regimului comunist, este timpul pentru nou imn, „Zdrobite cătuşe. În plină sovietizare a României, în anul 1953, imnul „Zdrobite cătușe” este înlocuit cu „Te slăvim, Românie!”. În anul 1977, noul imn al Republicii Socialiste România este „Trei culori cunosc pe lume”, care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989. În anul de grație 1989, „Deşteaptă-te, române!„, la origine, „Un răsunet”, va deveni imnul naţional al României.
Ziua de 29 iulie a fost proclamată „Ziua Imnului naţional al României”, prin Legea 99 din 26 mai 1998.
„Imnul naţional al României, „Deşteaptă-te, române!”, a însoţit simbolic marile momente din istoria modernă şi contemporană a poporului român, începând cu revoluţia paşoptistă până la Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, Marea Unire de la 1918, al II-lea Război Mondial, evenimentele din Decembrie 1989 sau la reperele politico-diplomatice de vârf ale parcursului euroatlantic al ţării noastre.
La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Simbol naţional decretat prin Constituţie, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, Imnul Naţional însoţeşte momentele importante sau ocaziile solemne din activitatea diplomatică şi de reprezentare a României la nivel internaţional. Totodată, valoarea sa simbolică supremă reuneşte valenţele sentimentelor de solidaritate, patriotism, demnitate ale românilor de pretutindeni.
„Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991.
Buna ziua Romania , ce cred eu !? cred ca imnul acesta care-l avem din 1990 are titlul . Desteaptate romane , si asta spune totul . Cind a fost taiata stema din mijlocul drapelului a avut o mare insemnatate pentru ce urma sa fie dar in acea ameteala aproape nimeni nu a sesizat ba chiar si titlul imnului are o foarte mare insemnatate dar prea putini sesizeaza acest aspect . Foarte multi cind asculta imnul sau cinta imnul nu sunt atenti la ce spune acest imn , pentru foarte multi este doar o poezie , citi romani au drapel in casa lor , destul de putini . Cunosc si am fost prin toata Europa si am citeva cunostinta in statele unite , toti tin la tara lor si iubesc neamul din care fac parte ca sa nu mai zicem de drapel ca aproape toti au drapel in casa lor . A purata drapelul si ati iubi tara si valorile inseamna nationalism si demnitate pentru poporul din care faci perte , nu inseamna extremism asa cum foarte multi incearca sa induca aceasta idee tocmai pentru a pierde adevaratele valori stramosesti . La multi ani Romania , desteaptate romane ca mori cu dreptatea-n mia , nu mai fi sluga-n tara ta , nu esi din NATO si nici din Europa dar fii demn de poporul tau , o zi buna