29 decembrie 1919 – Parlamentul României a votat legile de ratificare a Unirii cu România a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei

Harta României întregite
Harta României întregite

La 29 decembrie 1919, Parlamentul votează Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei; este primul Parlament al României reîntregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români.

Marea Unire a reprezentat un proces istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România. Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României, a dus la consituirea României Mari și a fost un rezultat datorat următorilor factori principali:
– acțiunii politice decisive a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
– prăbușirii Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
– afirmării principiului autodeterminării și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

Lege pentru ratificarea unirii Bucovinei cu România
(31 decembrie 1919)

Art. unic. Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 3744 din 18 decembrie 1918, publicat în “Monitorul oficial”, nr. 217 din 19 decembrie 1918, privitor la unirea Bucovinei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmatoare:
Ferdinand I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, rege al României,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Asupra raportului presedintelui Consiliului nostru de Ministri sub nr. 2211 din 1918,
Luând act de hotarârea unanima a Congresului general al Bucovinei din Cernauti de la 15 noiembrie 1918,
Am decretat si decretam:
Art. I. Bucovina în cuprinsul granitelor sale istorice este si ramâne deapururea unita cu Regatul României.
Art. II. Presedintele Consiliului nostru de Ministri este însarcinat cu executarea acestui decret.
Dat în Bucuresti, la 18 decembrie 1918. Ferdinand.
Presedintele Consiliului de Ministri,Ion I. C. Bratianu.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
Presedinte, N. Iorga.
Secretar, Aurel Moraru.
Aceasta lege s-a votat de Senat în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
P. Presedinte, Dr. C. sumuleanu.
Secretar, Balbareu.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul statului si publicata în “Monitorul oficial”.
Dat în Bucuresti, la 31 decembrie 1919.
“Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 1920
1.6. Lege asupra ratificarii unirii Basarabiei cu România
(31 decembrie 1919)
Art. unic. Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în “Monitorul oficial”, nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmatoare:
Ferdinand I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, rege al României,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Sfatul Ţarii din Basarabia, în sedinta de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind si 36 de abtineri, urmatoarea rezolutiune:
“În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţarii declara:
Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotareasca soarta lor, de azi înainte si pentru totdeauna,
Se uneste cu mama sa România.”
si prezidentul Consilului nostru declarând ca:
“În numele poporului român si al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot qu 717h78h asi unanim si declara la rândul lui Basarabia unita cu România de veci si indivizibila“.
Dat în Iasi, la 9 aprilie 1918.
Presedintele Consiliului de Ministri, A. Marghiloman.
Ministru de justitie, D. Dobrescu.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
Presedinte, N. Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.
Aceasta lege s-a votat de Senat în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
P. Presedinte, Dr. C. sumuleanu.
Secretar, I. Balbareu.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul statului si publicata în “Monitorul oficial”.
Dat în Bucuresti, la 31 decembrie 1919.
“Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 1920

Surse: Istoria.md;  scritube.com

- Apreciază pagina -

1 Comentariu
  1. Cornel spune

    Frumoase Amintiri , Momente , Dar pentru Cei de atunci din 1919 ! Asta deoarece ulterior din ceea ce a fost Întregit au plecat către Alții și Bun plecate au rămas și în ziua de AZI ; Bazargic, Durostor, Cernăuți , Chișinău , Ba și Ce au Reușit Unii sa câștige din platoul maritim ,cu Resurse al Mării Negre l am concesionat la alții , Deoarece Noi ca Nație am ajuns niște Râs de Oameni , din Primii e DREPT cândva în Industria Petroliera , de extracție , De. Învățau și Deutschland de la Noi , Astăzi Am ajuns să ne Uităm cum Extrag alții , iar Noua sa ne de-a așa cum dai la un cățel ,câte un os , niște bănuți când și cum vor Ei . Deci ce ne Ajută , Încălzește că n 1919 sa Unit , daca ACUM. Totul este Dezbinat , Ne dictează Străinii , Investitorii Ce și Cum și m ai ales CAT ,pe Bunurile și Resursele , Țării Noastre ? Realitatea fiind că Noi am ajuns să fim Tolerați in țara noastră , Cum ridici PUȚIN orice Problema , Gata e Panica , Se Șucărit BRUXELLES UE , emit fel de fel de Avertizări ,vin Comisarii , Scrisori de la Președintele CE , Agitație mai ceva ca-n ,,O Scrisoare Pierdută , ori a Treia , cu diferența că Baiazid e UE și Mircea statul român , lipsit de Caracterul înaintașilor .

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate