Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Aproximativ 2 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica


După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Aproximativ 2 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica.

Sfântul Prooroc Ioan Botezatorul este considerat ca fiind una dintre cele mai proeminente figuri ale creștinismului. 
Sfântul Ioan este proorocul care închide cartea Vechiului Testament și deschide cartea Nouui Testament.

Fiul Elisabetei și al preotului Zaharia este cunoscut și sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Zaharia era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar soția lui era din neamul lui Aaron și erau rude cu Sfinții Părinți Ioachim și Ana.
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinerețe o viață ascetică (purta o haină confecționată din păr de cămilă și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică), retrăgându-se în deșertul Bethabara unde a petrecut în rugăciune și post. Înainte de a se face cunoscut Mântuitorul Hristos, Sfântul Proroc Ioan a început să propovăduiască și să boteze, vestind venirea lui Mesia.
Iudeilor care veneau la Sfântul Ioan în pustiul Iordanului le spunea că trebuie să facă roade de pocăință și cea mai cerută dintre acestea erau faptele de milostenie. Îl întrebau mulțimile care veneau la dânsul: „Ce să facem deci?” (Luca 3,10). Și Sfântul Proroc Ioan le zicea: „Cel ce are două haine să dea celui ce nu are și cel ce are bucate să facă asemenea” (Luca 3, 11).

La Sfântul Ioan Botezătorul a venit în cel din urmă Însuși Fiul lui Dumnezeu, ca să fie botezat cu acest botez, iar Sfântul Ioan văzându-L a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era, și eu nu-L știam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă” (Ioan 1, 29-31).

După ieșirea la propovăduire a lui Iisus Hristos, Sfântul Ioan s-a retras în Galileea, și de aici vorbea depre Mesia că este Hristos.

De aici mustra fărădelegile regelui Iudeii Irod Antipa, care trăia cu soția fratelui său Irodiada. Pentru faptul că aducea în fața ochilor mulțimii faptele cele rele ale cârmuitorilor ei, Sfântul Ioan a fost încarcerat și decapitat, la cererea Irodiadei și a fiicei acesteia, Salomeea.

Potrivit tradiţiei, Ioan a fost înmormântat în Samaria. Din relatările istoricilor Rufinus şi Teodoret, aflăm că mormântul său a fost profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în anul 362. Astfel, o parte din moaşte a fost arsă, iar cealaltă parte a fost dusă în Ierusalim, apoi în Alexandria. La 27 mai 395, a fost aşezată în biserica ce îi poartă numele.

Semnificaţia numelui Ioan
Ioan este nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion (forma neaoşa), Ioan, Ioana (fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuţ, Onut, Ionela, Nela, Ionica, Oana s. m. a.), alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion 

  • Se crede că în ziua se Sfântul Ion este bine să te speli pe față cu agheasmă luată de la Bobotează, denumită și agheasmă mare, pentru a fi ferit tot anul de boli și necazuri.
  • Tradiția spune ca de Sfântul Ion să zâmbim mai mult ca niciodată, deoarece persoanele care sunt triste în ziua de Sfântul Ion atrag ghinion și nu vor fi fericite nici în restul anului.
  • Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul pruncilor și credința străveche spune că femeile care-și doresc să devină mame trebuie să se roage la Sfântul Ion pentru a naște copii sănătoși.
  • Începând cu Sfântul Ion se spune că femeile își reiau muncile, această zi de 7 ianuarie reprezentând, în tradiția populară Ziua Furcii.
  • Tot de Sfântul Ion au loc trei tradiții respectate cu strictețe chiar și în ziua de azi: Iordănitul, Iordăneala și Vergelul. Iordănitul, cunoscut și sub denumirea de Torontoi sau Țonțoroi, presupunea ca femeile măritate să ia pe sus bărbații sau fetele tinere și să le ducă la râu pentru a le stropi cu apă, iar apoi se strâng la cineva acasă și se ospătează și dansează până dimineața.
  • Iordăneala, pe de altă parte, presupune ca bărbații să ia agheasmă de la preot și să stropească pe toți cei care le ies în cale, făcându-le urări, iar în schimb aceștia să le ofere o sumă de bani.
  • Vergelul este un obicei plăcut tuturor, cunoscut și sub denumirea de Spargerea Crăciunului, și presupune un ospăț care are rolul să spargă, să încheie perioada sărbătorilor de iarnă. Datina cere ca fetele nemăritate să pregătească bucate, iar holteii să se ocupe de muzică și să se strângă să petreacă.

- Apreciază pagina -

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate