1.000 de militari americani ai Escadronului Stryker, detașați în România pentru a proteja flancul estic al NATO

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că SUA a aprobat desfășurarea de trupe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în România. John Kirby a declarat că transferul de trupe a fost decis în urma unei invitații primite din partea României și a precizat că dislocarea de trupe este un răspuns la tensiunile din Ucraina. Kirby a subliniat, de asemenea, că aceste trupe nu vor lupta în Ucraina, ci „vor asigura apărarea robustă a aliaților noștri din NATO”.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat detașarea în România a 1000 membri ai Regimentului al 2-lea Cavalerie a Armatei Americane:

”Salut decizia Partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii, anunțată de către secretarul Pentagonului, Lloyd Austin, referitor la întărirea Flancului Estic al UE și NATO în fața acțiunilor Rusiei și Belarusului la frontiera cu Ucraina. Așa cum ne-am obișnuit, partenerul strategic a ales și de această dată să ne stea alături umăr la umăr pentru reîntărirea și descurajarea oricărei amenințări într-o postură de apărare consolidată pe flancul estic al NATO în țara noastră.

În urma ordinului președintelui Statelor Unite, Joe Biden, în perioada imediat următoare vor sosi în România 1000 de militari ai Regimentului al 2-lea Cavalerie la US Army, staționați în Germania. Repoziționarea în România a Escadronului Stryker se alătură contingentului de 900 de militari americani aflați deja pe teritoriul României, al căror rol este strict să descurajeze orice agresiune și să întărească capacitățile defensive ale Armatei Române.

Desfășurarea efectivelor americane în România subliniază încă o dată soliditatea Parteneriatului Strategic România-SUA și interesul crescut de prevenire a oricărei escaladări militare în regiunea noastră. Sperăm, în același timp, ca aceste demersuri de descurajare să creeze un spațiu important dialogului diplomatic lansat de către SUA, NATO, OSCE pentru a detensiona și dezescalada situația din estul Ucrainei”.

Nicolae Ciucă

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat ieri că SUA şi NATO au ales să ignore preocupările Rusiei pentru securitatea sa, referindu-se la respingerea cererilor ruseşti în cadrul tensiunilor cu privire la Ucraina, relatează AFP, potrivit AGERPRES.

Principalele revendicări ale Rusiei, potrivit sursei citate: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.

„Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea”, a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că „nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora”.

„Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru”, a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice, potrivit RIA Novosti. „Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu, ne-au înşelat„, a adăugat Putin, mai precizează AGERPRES.

Președintele României a salutat anunțul de astăzi al Statelor Unite ale Americii referitor la desfășurarea, în România, a unui Batalion de tip Stryker cu 1.000 de militari americani care va fi prezent în țara noastră începând cu această lună. Președintele României subliniază că decizia are o semnificație deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care securitatea regiunii Mării Negre face parte integrantă.

Klaus Iohannis a vizitat astăzi baza aeriană din Câmpia Turzii unde a discutat despre capacitățile tehnice și pregătirea aeronavelor din dotarea armatei noastre.

„România a luat primele măsuri pentru modernizarea forțelor armate încă de la începutul anului 2015, odată cu semnarea acordului politic pe care l-am inițiat și prin care am decis atunci alocarea a 2% din PIB pentru Apărare pentru o perioadă de cel puțin 10 ani.(…)

Actualul context din vecinătatea noastră directă dovedește, o dată în plus, că aceste măsuri erau necesare: parcurgem o perioadă extrem de tensionată, în care riscurile și amenințările la adresa securității regionale, europene și euroatlantice, inclusiv a securității României, s-au amplificat.

Sunt evidente tendințele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece.

În aceste condiții, trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a contracara acțiunile agresive, inclusiv de tip hibrid, de exemplu în spațiul cibernetic. România acționează ferm și consecvent pentru consolidarea solidarității și a unității NATO, iar relația transatlantică reprezintă un element principal de susținere a coeziunii aliate. (…)

Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat.

Reiterez, de aceea, în acest cadru, aprecierea mea deosebită pentru deciziile anunțate foarte recent ale Președinților Biden și Macron privind desfășurarea de forțe militare în România, contribuții extrem de relevante la efortul comun de descurajare și apărare în sudul Flancului Estic, la Marea Neagră și, în același timp, expresie a solidarității și angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră.”

Klaus Iohannis

Șeful statului a mai spus că România intenționează să cumpere noi avioane, de tip F-35.

„Noile tipuri de avioane intrate în dotarea Armatei, în special aeronavele F-16, permit executarea cu eficiență ridicată a tuturor misiunilor specifice. Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene nu se va opri însă aici, avem în vedere să achiziționăm și avioane de ultimă generație, F-35.”, a mai precizat Klaus Iohannis.